Agenţia a amânat în prima fază, la 1 martie, luarea unei decizii privind perspectiva de rating a României, ca urmare a unei solicitări a Guvernului de la Bucureşti care ar fi promis renunţarea la unele măsuri prevăzute de controversata ordonanţă a lăcomiei.

„Credem că guvernul român va solicita o reacție din partea unor acționari interni importanți și va revizui prevederi-cheie din ordonanța de urgență 114. În opinia noastră, un astfel de pas este de natură să limiteze efectele negative asupra eficienței politicii monetare și să ajute la recăpătarea încrederii asupra perspectivelor de creștere a economiei pe termen mediu”, arată agenția de rating într-un comunicat publicat vineri, 15 martie 2019.

„Am putea scădea ratingul în următoarele 12-24 luni, dacă aşteptata modificare a politicilor va fi insuficientă pentru a evita o încetinire pronunțată a economiei, ceea ce ar duce, la rândul său, la obţinerea unor venituri fiscale mai scăzute, la creşterea datoriei şi la creșteri semnificative ale dobânzii. În cazul în care flexibilitatea politicii monetare a României se va diminua, de exemplu, ca urmare a noii taxe pentru sectorul bancar, s-ar crea, de asemenea, o presiune asupra ratingului”, avertizează S&P.

Agenția are și o serie de comentarii critice.

„Până acum, politicile guvernului actual sunt predominant pe termen scurt, concentrând resursele fiscale disponibile pe creșterea salariilor și pensiilor. Inițiativele pentru o reformă structurală lipsesc, în detrimentul unei rețele de infrastructură precare și a unui sistemului de învățământ subperformant. (...) În plus, România continuă să sufere din cauza corupției, deși
Direcția Națională Anticorupție a făcut progrese în ultimii ani. Controversatele reforme din justiție care ar putea slăbi incriminările pentru corupție și interferența politică asupra instituțiilor independente riscă să slăbească statul de drept și să diminueze mecanismele de control”, arată S&P.

În cazul în care ordonanța lăcomiei ar suferi modificări insuficiente, S&P consideră că taxele nou introduse ar putea cauza întârzieri în planurile de investiții străine, în special în sectorul energetic.