Preşedintele Traian Băsescu ia apărarea STS, după şedinţa CSAT pe tema accidentului aviatic din Apuseni şi modul în care au acţionat instituţiile statului.

"În aceste zile s-a instalat ideea că STS trebuia să facă localizarea exactă a locului accidentului. Este o minciună. STS nu are nici echipamente şi nici dreptul legal să facă mai mult decât a făcut. Prin reglementări, STS preia, prin linia de apelul de urgenţă, informaţiile de la operatorii de telefonie. STS are capacitatea să spună exact punctul de la care s-a făcut apelul când se face de pe un telefon fix. Când se face de pe un telefon mobil, STS primeşte indicativul celulei de la operator. STS nu are niciun mijloc tehnic de identificare a telefoanelor mobile", a declarat preşedintele Traian Băsescu la finalul şedinţei CSAT a cărei temă a fost accidentul aviatic produs în 20 ianuarie în Apuseni.

Şeful statului a mai afirmat că "ceea ce s-a spus public este o minciună", iar acţiunea de salvare din Apuseni nu a fost coordonată în conformitate cu reglemnetările în vigoare şi de aceea a fost un eşec, "cum a catalogat-o şi prim-ministrul". El a spus că a coordonat acţiuni care aveau legătură cu securitatea naţională, iar principala diferenţă a fost coordonarea.

Băsescu a mai spus că s-a încercat, eronat, acreditarea ideei că instituţiile statului nu pot gestiona situaţii de urgenţă. Potrivit lui Băsescu, când se face o coordonare instituţională, instituţiile statului sunt capabile să facă faţă unei misiuni de salvare.

"Dacă s-ar fi lucrat instituţional, şi la Ministerul de Interne s-ar fi constituit comandamentul, dacă se puneau la un loc toate informaţiile", a spus Băsescu.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că prim-ministrul Victor Ponta a cerut trecerea STS la MAI şi destituirea şefului Serviciului, şeful statului precizând că niciuna din variante nu este viabilă.

"Primul-ministru a cerut destituirea directorului STS şi trecerea Serviciului la Ministerul de Interne. Opriş nu este om politic şi nu-l pot trata ca pe un om politic ce poate fi schimbat ca să dea bine. A făcut carieră militară şi nu-mi pot permite să-mi bat joc de ei de dragul politicului", a spus Băsescu.

De asemenea, şeful statului a preciazat că în CSAT s-a prezentant legea privind funcţionarea STS precum şi punctul de vedere al SRI, care a precizat că STS nu are capabilităţi mai mari decât să indice perimetrul în care a avut loc accidentul. El a menţionat că Opriş are o carieră militară, iar şeful statului nu îşi poate bate joc de acest lucru. Băsescu: Acţiunea de salvare din Apuseni nu a fost coordonată în conformitate cu reglementările

Iată principalele declaraţii ale preşedintelui:

- O declaraţie cu privire la capacitatea statului de a acţiona în situaţii de urgenţă. După accidentul din Apuseni s-a creat în mod nedrept impresia că statul român nu este capabil să acţioneze în situaţii de rugenţă. Atunci când atribuţiunile au reclamat, am coordonat acţiunile statului român, cea mai mare parte dintre ele fiind implicat în mod curent şi în cazul unor accidente aviatice. Toate, fără excepţie, s-au finalizat cu atingerea obiectivelor: MApN, SRI, SIE etc s-au aflat în diverse situaţii ce ţineau de siguranţa naţională şi şi-au atins obiectivele.

- Statul român are capacitate să intervină în situaţii dificile. Ce a deosebit acţiunile de securitate naţională de cele de salvare a fost acţiunea de coordonare. Acţiunea din Apuseni nu a fost coordonată în conformitate cu reglementările în vigoare. De aceea a fost un eşec, după cum a declarat şi Ponta.

- Este o minciună că STS trebuia să localizeze epava. Nu are nici echipamentele, nici atribuţiile să o facă. STS preia informaţiile de la companiile de telefonie mobilă. STS poate localiza exact locul când apelul se face de la telefon fix. Ceea ce STS primeşte şi trasnmite imediat către structurile ce trebuie informate este un spaţiu de identificare pe telefonie mobilă era de circa 200 km pătraţi. Coordonatele foarte apropiate ale locului accidentului ar fi trebuit furnizate de Centrul de Supraveghere de la Moscova dacă apelul ar fi fost lansat de la bordul aeronavei prăbuşite. Apelul nu a fost lansat.

- STS nu are niciun mijloc tehnic de identificare a telefoanelor mobile. Ceea ce s-a spus public este o minciună. Operatorii de telefonie din România nu au dreptul să facă localizări la o dimensiune mai mică.

- Cei care au propagat minciuna: oameni politici şi oameni care au apărut la televizor. Repet, când se face o coordonare interinstituţională, instituţiile sunt capabile să facă faţă oricărui tip de acţiune.

- Este un volum enorm de informaţii strânse şi dacă s-ar fi lucrat instituţional şi la Ministerul de Interne s-ar fi constituit comandamentul, când pui la un loc informaţiile de la STS, SRI, alt operator decât cel care a furnizat prima informaţie. La un moment dat, pe un telefon s-a mai primit un semnal. Dacă se puneau şi informaţiile de la ROMATSA şi Aviaţia Militară, localizarea s-ar fi făcut mai devereme. Comandamentele nu s-au constituit nici la MAI, nici la Ministerul Transporturilor. Localizarea se putea face în 30-35 de minute.

- Cazul este în ancheta Parchetului. Vreau să cred că vom avea răbdare până la terminarea anchetei procurorilor până vom primi un punct de vedere avizat şi baza pe lege pe respectarea sau nerespectarea regulamentelor de intervenţie în astfel de situaţii.

- Lipsa de coordonare nu necesită schimbarea regulamentelor. Am atenţionat asupra acestui lucru. Dacă de dragul că a arăta populaţiei că facem ceva, deteriorăm un sistem ce ar fi funcţionat dacă s-ar fi respectat legea, nu vom culege decât rezultate negatice. În viitorul imediat, trebuia doar să respectăm regulamentele în vigoare.

- La terminarea CSAT, vă pot spune că deşi s-a prezentat legea după care funcţionează STS şi protocoalele, a fost şi punctul de vedere al SRI ce a confirmat faptul că STS nu are capabilităţi mai mari decât să arate perimetrul în care ar putea fi detectată o aeronavă pe baza telefoanelor mobile.

- Primul-ministru a cerut destituirea directorului STS şi trecerea Serviciului la Ministerul de Interne. Opriş nu este om politic şi nu-l pot trata ca pe un om politic ce poate fi schimbat ca să dea bine. A făcut carieră militară şi nu-mi pot permite să-mi bat joc de ei de dragul politicului. Aş face o similitudine cu ce face Guvernul cu prefecţii. Deszăpezirea s-a făcut de oamenii aceştia prin lungi comandamente la TV, penibile de multe ori, menite să acopere doar faptul că nu există utilaje de intervenţie. Să dai afară prefecţii când contractele le fac preşedinţii CJ cărora nu li s-a putut spune o vorbă, CNADR nu i s-a putut spune o vorbă. Mi se pare dezonorant acest mod de a lucra, când ei ştiu că toate contractele sunt făcute la preşedinţii CJ, CNADR a făcut achiziţii de servicii, iar ei se pretează la executarea prefecţilor. Structurile de securitate naţională nu pot intra în această morişcă a execuţiilor nefondate.

- N-aş avea niciun menajament pentru un şef de serviciu ce ar greşi, dar aici suntem în faţa unei mari minciuni publice, că STS ar fi putut identifica locul exact al epavei.

- Acest subiect nu trebuie politizat, am făcut declaraţia pentru că se impunea ca urmare a deciziei CSAT. Dacă există cineva ce poate dovedi că STS are capabilităţi mai mari decât cele prezentate, nu stau nici o clipă pe gânduri pentru cererea de destituire a directorului Opriş, dar nu ne face bine să minţim. Alte instituţii aveau capabilităţi şi dacă stăteau la aceeaşi masă, ar fi fost descoperită aeronva mult mai devreme.

- Am mai observat că persoane neautorizate au transferat atribuţii de coordonare către oameni ce nu aveau aceste atribuţii. A fost o hărmălaie, din acest motiv acei oameni nu au putut fi ajutaţi. Responsabilitatea MAI, a Ministerului Transportului, a celui care coordona comandamentul de la Ministerul de Interne nu poate fi ignorată.

- Structurile statului trebuiesc cunoscute. A propus de prefecţi: mascarada televizată a comandamentelor nu face decât să fie o acoperire pentru banii nemeritaţi şi nemunciţi ce se vor da firmelor cu contracte de deszăpezire şi în locul lor au fost scoase armata şi jandarmeria. Propun ca aceşti bani să fie daţi înapoi armatei şi jandarmeriei.

Premierul Victor Ponta şi şeful STS, Marcel Opriş, au prezentat duminică, în şedinţa CSAT, în contextul în care şeful Guvernului a cerut demiterea directorului Serviciului, rapoartele instituţiilor pe care le conduc privind cu modul în care s-a acţionat în cazul accidentului aviatic din 20 ianuarie.

Imaginile date publicităţii de Administraţia Prezidenţială de la începutul şedinţei îl arată pe vicepremierul Gabriel Oprea prezentând raportul Guvernului. La finele prezentării, Traian Băsescu l-a întrebat pe Ponta: "Vi-l asumaţi în totalitate, domnule premier?"

"Ordinea de zi a şedinţei CSAT este următoarea: raportul privind gestionarea de către autorităţile administraţiei publice cu responsabilităţi în domeniul situaţiilor de urgenţă, conform legislaţiei în vigoare, a evenimentului de aviaţie din data de 20 ianuarie 2014 în care a fost implicată aeronava BN-2, înregistrată YR-BRP, prezentat de prim-ministrul Guvernului României, raportul directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale privind activităţile desfăşurate conform legilor, metodologiilor şi procedurilor interinstituţionale existente în legătură cu evenimentul aviatic din data de 20 ianuarie 2014 în care a fost implicată aeronava BN-2, înregistrată YR-BRP, prezentat de directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale", se arată într-un comunicat al Preşedinţiei.

Un avion de mici dimensiuni, de tip BN 2, s-a prăbuşit pe 20 ianuarie în zona Beliş, Pasul Ursoaia. În aeronavă se aflau şapte persoane: pilotul Adrian Iovan, copilotul Răzvan Gabriel Petrescu, ofiţer-student Aurelia Ion şi medicii Sorin Ianceu, Valentin Calu, Radu Zamfir şi Pavel Constantin Pivniceru.

Echipa medicală era transportată la Oradea pentru o operaţie de prelevare de organe pentru transplant.

Pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion şi-au pierdut viaţa în accidentul aviatic din 20 ianuarie, iar ceilalţi cinci participanţi la zbor au reuşit să supravieţuiască. Iovan a fost găsit încarcerat, iar studenta era în stop cardio-respirator, cu hipotermie severă, nemaiputând fi salvată.

Epava avionului şi victimele au fost găsite de localnici, după o căutare de aproximativ cinci ore, la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţii Apuseni şi localnici.

Autorităţile şi-au pasat responsabilitatea în legătură cu durata foarte lungă necesară localizării epavei şi, implicit, a operaţiunilor de salvare a victimelor.

Citește și