Si astazi, infrastructura, unul dintre importantele aspecte ale dezvoltarii, este deplorabila, comparabila cu a unui sat.

Sighetu Marmatiei are 183 de kilometri de drum, insa mai putin de 30% (55 km) au un fel de asfaltat. Printre gropi si lucrari ce par abandonate, am facut slalom pentru a afla ce s-a facut in ultimul an in acest sens si de ce persista situatia nedemna pentru un oras cu rang de municipiu, in pofida faptului ca doar in 2012, an in care conducerea administratiei locale a fost preluata de primarul Ovidiu Nemes, cel care anunta o renastere a urbei de peste Deal, iar bugetul de modernizare si reabilitare a strazilor s-a cifrat la peste 2 milioane de euro.

Pentru fiecare esec, cate o explicatie

In 2012, bugetul pus la dispozitia primarului Ovidiu Nemes pentru lucrari de modernizare si reabilitare a strazilor din municipiul Sighetu Marmatiei a fost de aproape 9,5 milioane de lei. Rezultatul, dezamagitor. S-a pus niste piatra pe unele drumuri si s-a platit asfaltarea centrului, lucrare realizata in 2011. In plus, o firma locala, familiara actualului primar, dar si deputatului liberal Vasile Berci, a pus pavele pe o portiune de trotuar de 3.000 de metri patrati. Ingrijorator este faptul ca desi nimeni din administratia sigheteana nu pare multumit de realizari, bugetul pe acest an va fi unul mult mai mic. Asadar nu se va mai face nici macar cat s-a facut, prost, pana acum.

“In comparatie cu 2012, bugetul pe acest an este unul mult mai mic, practic suma de investitii in Sighetu Marmatiei avem in jurul a 3,5 milioane de lei. E un buget foarte mic, unul neacoperitor”, recunoaste primarul Ovidiu Nemes.

Consultand lista de investitii in infrastructura rutiera pe anul 2012 a Sighetului, primul aspect contradictoriu consta in bugetul alocat si platile efectuate. Tinand cont de necesitatea stringenta a investitiilor si de suma care nu e niciodata suficienta, in Sighetu Marmatiei nu s-a reusit nici macar cheltuirea sumei alocate, aproape 1 milion de lei - din care s-ar mai fi putut executa lucrari pentru ridicarea gradului de confort a sighetenilor - au ramas necheltuiti, in pusculita primariei.

„Am facut oarecum economie, dar asta pentru ca am ramas cu o strada, Pandurilor, care era programata, dar pe care nu am finalizat-o anul trecut. In Sighet, suma prevazuta in 2012, respectiv 9,4 milioane lei noi, e una foarte mica. In conditiile in care anul acesta nu suntem nici la un sfert din aceasta suma - sigur, lucrurile vor fi mai greoaie pentru noi, dar incercam cu societatea pe care noi o avem sa intretinem partea de drumuri. E foarte important, pentru ca acel proiect al Vital care vine in Sighetu Marmatiei si face reabilitarea retelelor de apa si canal, ne atinge o mare parte din infrastructura si nu vreau sa intram pe reabilitare pe acele strazi unde vom face extinderea si reabilitarile de apa-canal, din pacate. Mare parte din aceste trasee sunt tocmai pe strazile cele mai stricate din Sighet, acolo unde s-ar fi impus o reabilitare prin covor asfaltic. Am oprit anul acesta si probabil si o parte a anului viitor aceste lucrari, pentru ca nu se face sa venim apoi si sa spargem din nou", a precizat Nemes.

Simplificand explicatia primarului Ovidiu Nemes, lipsa de elan in asfaltarea strazilor din Sighetu Marmatiei este motivata de faptul ca o firma privata inregistrata in paradisul fiscal cipriot nu a terminat pozitionarea conductelor de gaz cu care sighetenii sunt "amenintati" inca din urma cu sapte ani. In timp ce sighetenii, care platesc impozite intr-un municipiu, se mai incalzesc cu lemne, ca-n evul mediu. Insa edilul crede ca in alti doi ani va fi gaz si lucrarile la asfaltarea celor aproape 130 de kilometri de drum rural, de piatra sau pamant, vor putea incepe.

O alta scuza pentru lipsa de implicare in asfaltarea strazilor din Sighetu Marmatiei, multe dintre acestea putand avea mai degraba statut de ulite, consta in faptul ca a fost lucrat politic, desi partidul din care face parte e de un an la putere.

„In ultimii ani, si din considerente politice, vezi PIDU, de exemplu, care e unul dintre cele mai bune, a fost respins pentru ca strazile pe care urma sa facem reabilitari, respectiv 11,5 km de drum, nu erau intabulate pe municipiu si guvernantii au considerat ca daca strazile, care sunt drumuri publice si care au o stare deplorabila, nu au fost intabulate, nu e util si important sa fie reabilitate", acuza Nemes.

Pohta ce-a pohtit

Pana aflam cum s-a impartit cascavalul banilor publici alocati pe infrastructura din Sighetu Marmatiei, semnalam o decizie a edilului sighetean: concentrarea tuturor banilor pentru infrastructura, deszapezire, salubrizare, intretinerea spatiilor verzi si chiar iluminatul public in mana unei singure firme, cunoscuta sub denumirea Urbana si aflata in subordinea Consiliului Local.

In aparenta, hotararea vrea sa spuna ca daca firma municipalitatii va face toate lucrarile, atat calitatea acestora, cat si banii sunt mai usor de controlat. In realitate, strategia seamana cu o reintoarcere la sistemul comunist si cu o rezolvare comoda a esecurilor administrative cauzate de lipsa de control eficient a fazelor lucrarilor executate in trecut de agenti economici privati. In plus, faptul ca nicaieri in tara nu s-a luat o decizie similara, ar trebui sa-i dea de gandit edilului sighetean, convins ca in manualul de economie e mai rentabil sa procedezi ca si inainte de 1989, adica sa nationalizezi, indiferent de costuri, decat sa descentralizezi si sa supraveghezi.

„Pe partea de investitii si modernizare am luat o decizie importanta inca de anul trecut. Partea de administrare a drumurilor, de deszapezire, de administrare a zonelor verzi si de verificare a serviciului de salubrizare am dat-o la societatea Urbana, o societate in subordinea CL - am incercat sa lucram putin cu societati comerciale, lucru pe care mi-l doresc in continuare. Am mai luat o decizie, de a transfera partea de iluminat public la aceasta societate Urbana, facturile care vor fi emise de catre Electrica vor fi emise catre Urbana si acel TVA de 24%, care e o suma destul de importanta intr-un an, aproximativ 3 miliarde de lei vechi, sa-i putem compensa cu materialele pe care aceasta societate le achizitioneaza. Urbana administreaza si 1.500 de locuinte proprietate a CL", a contabilizat primarul din Sighetu Marmatiei.

In 2012, in afara lucrarilor de deszapezire, pentru care s-a platit aproape 600.000 de lei, Directia de Gospodarie Comunala "Urbana" a mai primit 8,6 milioane de lei - aproape 2 milioane de euro - pentru asfaltarea sau pietruirea unor strazi din Sighetu Marmatiei, pentru mutarea statuii Ostasului Roman din zona Bogdan Voda cateva sute de metri mai incolo si pentru amenajarea unei parcari si a unei platforme pe care s-au montat iarna cateva casute de lemn.

"Lucrarile care s-au facut de catre Gospodaria comunala au mers pe o rebilitare a imbracamintii asfaltice si a trotuarelor pe Pandurilor, Tractorului, Zimbrului - astea sunt strazi care au imbracaminte asfaltica veche, executata in anii 70, strazi pe care s-au introdus retelele de gaz. Am inceput la reabilitare cu Gospodaria comunala in urma cu 4-5 ani, pentru ca au dotarea tehnica si umana necesara. In 2012, s-a facut rebilitare cu piatra a vreo 40-50 de kilometri de strazi", a mentionat Aurel Codrea, seful Serviciului Tehnic al Primariei.

Pentru performanta de a-si fi realizat visul, acela de a concentra cea mai mare parte a marilor investitii in bugetul unei singure firme, in 1 martie, primarul din Sighetu Marmatiei si-a oferit un martisor, destituindu-l pe directorul Gheroghe Giurgi de la conducerea Urbana si numindu-l in locul sau pe fratele fostului sau coleg de Barou, economistul Ioan sustic. Acesta, cu 90 de oameni, o statie de asfalt, doi cilindri compactori si un repartitor de asfalt va gestiona bugetul alocat pentru trei sferturi din lucrarile de infrastructura.

"Una din masurile pe care le-am luat ca primar a fost sa-l schimb pe directorul de la Urbana, pentru ca am considerat, nu numai eu, ci si intreg CL, ca partea de TESA era oarecum depasita de realitati. Lucrarile nu au fost executate de calitate, am avut si in iarna aceasta o problema la un sens giratoriu care s-a construit acum 3 ani si a iesit tot asfaltul afara, plombarile s-au facut oarecum la tarnacop si la aruncat niste pietris in gropi. Eu am avut o discutie cu directorul, am vazut ca el era setat ca doar asa se poate face - nu era un tip deschis, care sa accepte solutii noi in constructii - si l-am schimbat si l-am numit director pe Sustic Ioan, care a confirmat pe o alta societate a CL pe care a coordonat-o in trecut, respectiv Mara Nord - a preluat-o cu o datorie de aproape 20 de miliarde de lei vechi, la un prag de faliment, si, cu sprijinul CL, s-au platit vreo 9 miliarde din datorii", a motivat primarul Ovidiu Nemes.

Privatii si strategia subsecventa

Anul trecut, doar doua firme private au primit bani pentru lucrari de infrastructura in Sighetu Marmatiei, una dintre ele pentru asfaltarea centrului municipiului, in suprafata de 21.000 metri patrati. Lucrarea a fost executata in 2011, tot prost, ca si majoriotatea lucrarilor din municipiul de peste Deal, sustin oficialitatile locale. De ce au receptionat lucrarea, refuzand apoi sa o plateasca timp de o jumatate de an, nu a explicat insa nimeni. In urma acestei decizii, de suferit, au suferit toti sighetenii.

"Au fost doua licitatii, pe care le-au castigat Strabag si Sebi Marc. La Strabag am avut o problema care persista si pentru care ne vom adresa organelor de judecata - centrul municipiului a fost asfaltat de ei, la un nivel de calitate inferior, arata de parca n-ar fi fost asfaltat niciodata! Am fost asigurat ca solutia aleasa acolo a fost una buna si asfaltul a fost turnat in parametri tehnici care sa tina, dar in primavara deja bucati din asfalt s-au desprins. Le-am imputat acest lucru, primind dupa aceea asigurari, intr-o discutie privata de la cei de la Strabag, ca vor incerca sa remedieze situatia", a mentionat edilul sighetean.

Seful Serviciului Tehnic al Primariei Sighetu Marmatiei confirma platile catre Strabag in 2012, insa lucrarea a fost executata in 2011. "Lucrarea s-a executat in trimestrul III 2011, dar au aparut niste probleme de degradare a covorului asfaltic si noi am refuzat plata acelor lucrari. Conform contractului am intrat intr-un litigiu cu ei, mai mult principial. Ei spuneau: Am facut lucrarea, vom interveni pentru a corecta deficientele, conform contractului - orice contract din asta are o perioada de garantie de doi ani -, insa conditia era, conform contractului, sa platim lucrarea. Noi am refuzat sa platim lucrarea tocmai pe motivul calitatii acesteia. Sigur, acuma, conform contractului, cred ca ei aveau dreptate. Noi trebuia sa ne achitam de plata, iar ei trebuiau sa intervina.sa remedieze deficientele, asa-i legislatia romana. In 2012, s-a iesit din blocajul asta si ei au venit cu o solutie de remediere a situatiei, cu conditia ca noi sa dam drumul la plati. Si de aia figureaza ca investitie facuta in 2012, dar contractul si executia lucrarii s-a facut in 2011", a explicat Aurel Codrea.

Cea de-a doua firma privata este una abonata la lucrari publice in Sighetu Marmatiei: Sebi Marc. Firma are sediul social in Calinesti, loc de unde provin si parintii primarului Ovidiu Nemes, iar proprietarul si administratorul acesteia, Ioan Mihai stefan Marc, este nepotul deputatului Vasile Berci, originar tot din Calinesti.

Firma are un punct de lucru in Sighet si in 2010, cand conform datelor de la Registrul Comertului avea 19 angajati, a castigat una dintre cele mai importante lucrari de infrastructura rutiera din municipiu: reabilitarea a trei strazi de legatura cu Punctul de Trecere a Frontierei Sighet-Solotvino. Lucrarea a fost finantata cu peste 800.000 de euro, depasind cifra de afaceri a firmei din cel mai prolific an de la inregistrarea ei, si a coincis cu perioada campaniei pentru prezidentiale, cand patronul din Calinesti, atat de agreat in Sighet, a facut o donatie catre PDL, partid aflat atunci la putere, sustinand ca a crezut ca doneaza banii la compania Apele Romane.

Anul trecut, fara sa mai creada nimic, firma lui Marc a castigat aproape 200.000 de euro pentru ca a pus pavele pe 3.000 de metri patrati in centrul Sighetului, si a pietruit 7 kilometri de drum care leaga catunul denimit cartier Iapa de Valea Hotarului. Din acei bani a putut probabil sa-si permita sa plateasca si amenda de 20.000 de lei pe care i-a dat-o in luna mai Inspectoratul Teritorial de Munca pentru ca a depistat ca firma avea muncitori care lucrau la "negru" (adica fara forme legale).

"Sebi Marc au un contract, cel unde s-au facut plati in valoare de 705.000 lei, o lucrare licitata (in 2007) pe Ordonanta 577, respectiv o zona periurbana greu accesibila unde avem cel mai mare cartier - cartier de case, zona Valea Hotarului - Iapa", mentionat Nemes.

Seful Serviciului Tehnic al Primariei Sighetu Marmatiei spune ca respectivul contract a fost semnat in 2009. "Este un contract din 2009 cu Sebi Marc, pe un program guvernamental de pietruire drumuri si aductiune apa. In urma unei licitatii la care au participat sase firme, firma Sebi Marc a venit cu oferta cea mai aventajoasa din punct de vdere tehnico-economic. Lucrarea vizeaza un tronson de drum care face legatura intre doua catune, zona Iapa - Valea Hotarului. Lungmea tronsonului este de 10 km. Ritmul finantarii se intinde pe mai multi ani. N-am reusit sa finalizam lucrarea, s-a ajuns la faza la care s-au facut pietruirile si impanarile, in jur de 7 km. In 2012, Sebi Marc au mai pus si dale pe trotuarele din centru, vreo 3.000 mp dintr-un total de 12.000 mp", a explicat seful Serviciului Tehnic, Aurel Codrea.

Primarul sighetean spune ca sunt lucrari de care e multumit si "sunt unele de care nu sunt multumit". Insa asa nemultumit cum e Ovidiu Nemes, firma continua sa puna pavele si piatra, desi nu a castigat o licitatie in acest sens, ci li s-a cerut o oferta, asa cum li s-a mai cerut unor firme. Insa acestea sunt lasate in stand-by, singura firma finantata in acest sens de la bugetul Sighetului fiind firma calinesteanului Marc. Demantelarea modului care face posibila incredintarea o face seful Serviciului Tehnic din Primaria municipiului Sighetu Marmatiei.

"Cu Sebi Marc avem doua contracte. Avem un acord cadru, in urma unei licitatii din 2011 privind reabilitarea trotuarelor cu pavele in centrul vechi - s-a optat pentru varianta acordului cadru, pentru ca se face o selectie a ofertantilor, se trece peste perioada de publicitate, se selecteaza 3-4 ofertanti, se incheie un acord cadru cu ei si se imparte in contracte subsecvente. Si in functie de cum ai finantari in anii ulteriori, soliciti doar oferte de pret, treci peste faza de publicitate a achizitiei publice. Noi am incheiat contracte nu numai cu Sebi Marc, ci cu alte trei firme", a declarat Aurel Codrea, sef Serviciu Tehnic.

In povestea celor 9,5 milioane de lei investiti in 2012, exclusiv din banii sighetenilor, a contractelor subsecvente, a pavelelor gata ciobite, a lucrarilor proaste, cea mai trista concluzie sta in imaginea stradutei care duce spre Memorialul Victimelor Comunismului, cel mai vizitat loc din municipiu, decopertata in urma cu doua luni si lasata de izbeliste, pentru ca strainii care vin la cel mai cunoscut obiectiv din oras sa se intrebe daca nu cumva drumul acoperit cu piatra sparta duce spre Memorialul Victimelor Inconstientiei Primului Administrator al Sighetului.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News