Pe locul al doilea se află județul Hunedoara, unde se exploatează 21 de tipuri de resurse naturale. La polul opus, cele mai sărace județe din punct de vedere al tipurilor de resurse minerale pentru care ANRM a eliberat licente de exploatare se numără județul Vaslui, în subsolurile căruia se află argila comună și Vrancea, Călărași și Dolj, care au doar nisip și pietriș. România are zăcăminte… în ceea ce privește minereurile auro-argentifere din subsolurile României, la începutul anului 2011, acestea erau estimate la 760 de tone, potrivit Strategiei industriei miniere pentru perioada 2012-2035.

Muntii nostri chestii poarta

În ce priveste resursele exploatate in ultimii ani in Maramures, exista emise licente si permise de exploatare pentru: nisip si pietris, gresie, aur din aluviuni(!!!), andezit, diabaz, dolomita, ape minerale naturale, argila comuna, bentonita, calcar, marmura, produs rezidual minier. Dar nu e tot ceea ce are la dispozitie Maramuresul, ca obiective economice si ca resurse. În judetul Maramures sunt circa 1000 de izvoare cu concentratie minerala, inafara lacurilor cu apa sarata sau a pârâurilor puternic mineralizate. Cele mai importante izvoare sunt cele de la Ocna Șugatag cu o mineralizatie de 119 g/l apa sarata, Costiui cu clorurosodic 289 g/l, Breb cu trei izvoare bicarbonate, clorurosodice, sulfate. Judetul mai are, spun statisticile, 62 de terenuri de vânatoare…

Revenind insa la subsolul judetului, avem acumulari de minerale constituite in zacaminte utile metalifere. Cele mai importante sunt minereurile polimetalice de la Ilba, Nistru, Baita, Herja, Baia Sprie, Suior, Cavnic, Baiut, Poiana Botizii, Tibles, Baia Borsa si Viseu. Apoi, sunt mineralizatiile cuprifere de la Nistru, Poiana Botizii, Baia Borsa, Viseu.

Sau mineralizatiile auro – argentifere de la Sasar, Valea Rosie, Dealul Crucii, Suior, Baita. Se adauga acumularile de minereu de fier si mangan de la Razoare; depozitele de bentonita de la Razoare si Valea Chioarului; acumulari de sisturi bituminoase la Viseu, Borsa, Sacel, Târgu Lapus. Dar si o serie impresionanta de roci utile: andezite, amfibolite, calcare, gresii, tufuri vulcanice, folosite in diverse constructii si ca placaje decorative; pietris si nisipuri in albiile majore ale râurilor Somes, Lapus, Viseu, Ruscova, Tisa, Iza; roci silicoase pentru abrazivi.

Apa, inestimabila

În ciuda schimbarilor climatice vizibile, Maramuresul are o retea hidrografica impresionanta, insumând o lungime de peste 3100 km, in medie 0,5-0,7km/km2. Reteaua hidrografica este reprezentata de bazinele râurilor Tisa, Viseu, Iza, Somes si Lapus, cu afluentii acestora, plus 14 lacuri naturale situate in zonele montane si depresionare, precum si de 14 acumulari de interes local si piscicol si pentru agrement.

Lacurile de acumulare au o suprafata de 162,3 ha, cel mai important fiind Lacul Strâmtorii Firiza, care asigura alimentarea cu apa a oraselor Baia Mare si Baia Sprie, conform analizei Bancii Nationale. Și mai avem o resursa economica majora, insa aceasta este doar teoretica. Resursele de munca ale judetului erau, la 1 ianuarie 2017, teoretic, de 296.900 persoane, adica 56,42% din populatie. În ce masura aceasta presteaza in strìnatate, este destul de clar, câta vreme aproape toate localitatile recunosc tacit ca le lipsesc 1/3 din populatie, reprezentata, evident, de populatia activa, cu putere de munca.

Citește și