Comisia Europeană a confirmat, la 26 septembrie 2006, prin Raportul de monitorizare prezentat la Strasbourg de comisarul european pentru Extindere, Olli Rehn, intrarea României, alături de Bulgaria, în UE, la 1 ianuarie 2007.

Procesul de aderare a României la UE a început efectiv în 1993, odată cu semnarea, la 1 februarie, a Acordului european instituind o asociere între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și România, pe de altă parte. Acest acord recunoștea obiectivul țării de a deveni membru al Uniunii și prevedea asistență financiară și tehnică din partea acesteia.

La 22 iunie 1995, la Paris, în cadrul unei ceremonii oficiale, ministrul român al afacerilor externe, Theodor Meleșcanu, a depus cererea oficială a României de aderare la Uniunea Europeană. Această cerere de aderare era însoțită de documentul "Strategia națională de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană", semnat la Snagov, cu o zi înainte, respectiv la 21 iunie, de către toți liderii partidelor parlamentare, de președinții celor două Camere ale Parlamentului României și de președintele Ion Iliescu.

La 27 iunie 1995, în Palatul Festivalurilor de la Cannes, s-a desfășurat Consiliul European al Uniunii Europene, la care a fost prezent și președintele Ion Iliescu. Momentul a avut o însemnătate aparte pentru statele asociate, calitate în care se afla și România, datorită aprobării de către statele membre a Cartei Albe, un cadru general al legislației comunitare în domeniul pieței interne și al cerințelor pe care statele asociate trebuiau să le adopte pentru armonizarea legislației comunitare cu cea națională.

România își completează statutul de stat asociat la Uniunea Europeană prin semnarea, la Bruxelles, la 30 iunie 1995, a Protocolului adițional la Acordul de Asociere, prin care este finalizat cadrul juridic de participare a României la programele comunitare care vizau domeniile economic, tehnic, științific și cultural.

Transpunerea în practică a prevederilor Acordului European de Asociere, precum și pregătirea procesului de aderare a României la Uniunea Europeană au revenit Comitetului Interministerial pentru Integrare Europeană, care și-a început oficial activitatea în cadrul primei reuniuni, la 14 august 1995.

La 27 iunie 1997, la Amsterdam, are loc summit-ul Uniunii Europene, la care sunt invitate să participe și statele candidate la aderare, iar România a fost reprezentată la lucrările acestei reuniuni de o delegație condusă de președintele Emil Constantinescu.

La 15 iulie 1997, Comisia Europeană a publicat Agenda 2000, caracterizată drept un pachet de măsuri, care indică calea de urmat pentru realizarea aderării. Documentul este structurat pe trei părți și se referă la viitorul politicilor comunitare, extinderea Uniunii Europene și perspectivele financiare ale Uniunii Europene pentru perioada 2000-2006. De asemenea, documentul are anexate opiniile Comisiei, elaborate pe baza criteriilor de la Copenhaga, privind cererile de aderare formulate de Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia. Comisia a realizat evaluări pentru fiecare țară în parte privind gradul de îndeplinire a condițiilor de aderare, iar România nu a fost inclusă în categoria țărilor recomandate să înceapă negocierile de aderare.

Autoritățile de la București au realizat un Program Național de Aderare a României la Uniunea Europeană pe termen mediu, care era structurat în patru părți. Acest program a fost prezentat, la 21 mai 1998, în ședința de guvern, de către Alexandru Herlea, ministrul delegat pe lângă prim-ministru pentru integrare europeană, iar după ce a fost discutat în plenul celor două Camere ale Parlamentului, a fost transmis, la 25 iunie 1998, Comisiei Europene.

Executivul comunitar a propus, la 13 octombrie 1999, începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Malta, Letonia, Lituania, Slovacia, Bulgaria și România, dar în ceea ce privește ultimele două state mai trebuia așteptată decizia Consiliului European de la Helsinki din decembrie 1999.

Cu ocazia summit-ului șefilor de stat și de guvern ai UE de la Helsinki, de la 10-11 decembrie 1999, liderii celor 15 state membre au aprobat în prima zi a Consiliului European începerea negocierilor de aderare a celor șase state, printre care și România, cu precizarea că momentul aderării se va produce atunci când statele vor fi îndeplinit condițiile de aderare.

Momentul deschiderii negocierilor de aderare ale României cu Uniunea Europeană s-a consumat la Bruxelles, la 15 februarie 2000, în cadrul Conferinței Interguvernamentale România-UE la nivel de miniștrii de externe ai celor 15 state membre cu delegația română condusă de ministrul Afacerilor Externe, Petre Roman.

La 29 iunie 2001, Ministerul Integrării Europene trimite la Bruxelles, Comisiei Europene, ediția 2001 a Programului Național de Aderare a României la UE, care reflectă stadiul de pregătire a statului român pentru aderare, evoluțiile în îndeplinirea fiecărui criteriu în parte și pe fiecare domeniu de activitate.

În debutul sesiunii de lucru din 2001, Parlamentul European votează, la 5 septembrie, raportul întocmit de raportorul pentru România, Emma Nicholson, și care privea stadiul de aderare al României la Uniunea Europeană. Evaluarea procesului de pregătire pentru aderare a României la blocul comunitar a fost subiectul vizitei comisarului european pentru extindere, Guenter Verheugen, la București, la 20-21 februarie 2003.

La 11 martie 2004, Parlamentul European a aprobat, cu 374 de voturi favorabile, 10 împotrivă și 29 de abțineri, raportul referitor la candidatura României și Bulgariei de aderare la Uniunea Europeană.

Ceremonia istorică desfășurată la Dublin, la 1 mai 2004, prin care Uniunea Europeană a primit cele zece noi state membre, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Ungaria, a reprezentat și ocazia pentru liderii de la Bruxelles de a transmite un mesaj de încredere autorităților de la București prin vocea comisarului pentru extindere, Gunther Verheugen, care a declarat că "marele proiect" european nu este complet atât timp cât România și Bulgaria nu au aderat la UE, "care sunt o parte integrantă a acestui proiect".

România finalizează, din punct de vedere tehnic, negocierile de aderare la UE, la 8 decembrie 2004, la Bruxelles, prin închiderea provizorie a ultimelor două capitole: "Politica în domeniul concurenței" (cap. 6) și "Justiție și afaceri interne" (cap. 24), cu prilejul conferinței de aderare România-UE.

La 14 decembrie 2004, Comisia Europeană confirmă, în cadrul celei de-a XII-a și ultime Conferințe Interguvernamentale de Aderare a României la UE, desfășurată la Bruxelles, închiderea provizorie a tuturor celor 31 de capitole de negociere, urmând ca decizia politică de închidere a negocierilor să fie pronunțată la Consiliul European în cadrul reuniunii de iarnă.


citeste continuarea pe AGERPRES

Tatuaje Sighet

Citește și

loading...