Sfântul Ilie, sărbătorit de creștini pe data de 20 iulie, este considerat în credința populară a românilor făcător de minuni și aducător de ploi și furtuni puternice. Acesta este prezentat, în tradiția populară, ca mergând pe cer într-un car cu roţi de flăcări, tunând şi lovind diavolii cu biciul de foc.
Se spune că provoaca tunete, trăznete, ploi torențiale și incendii, leagă și dezleagă ploile, hotărăște unde și când să bată grindina.
Cine a fost Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul
Sfântul Proroc Ilie a fost fiul lui Sovah, din cetatea Tesva, din Galaad, dincolo de Iordan, de unde şi numele Prorocului: Ilie Tesviteanul. A trăit cu peste opt sute de ani înainte de întruparea Mântuitorului, pe vremea lui Ahab, regele iudeilor (c. 874-853 î.Hr.).
Minunile Sfântului Ilie
Tradiția spune că din porunca lui Dumnezeu, prorocul a părăsit ținutul lui Israel îmbrăcat în piele de vițel și a mers la râul aflat dincolo de Iordan, unde a stat în casa unei văduve sărace.
Aceasta a primit plata ospitalității ei prin faptul că, pe toată perioada secetei, covata cu făină și ulei nu i s-a mai golit.
După câteva zile de ședere în casa acestei văduve, fiul acesteia a murit, iar femeia, în durerea ei, l-a acuzat pe Sfântul Ilie că ar fi adus necazul asupra casei sale.
Sfântul Ilie l-a luat pe copil și, după ce a suflat de trei ori asupra lui, tânărul a revenit la viață. Sfântul a profețit, prin acest lucru, învierea morților.
Marele Proroc Ilie Tesviteanul – binecuvantat cu misiunea de a aduce ploaia pe pământ
Marele Proroc Ilie Tesviteanul este unul dintre cei mai importanţi profeţi ai Vechiului Testament, fiind venerat de creştini deoarece a fost binecuvântat de Divinitate cu misiunea de-a aduce ploaia pe pământ.
S-a născut cu peste 800 de ani înaintea lui Iisus Hristos, iar momentul venirii sale pe lume a reprezentat un semn că a fost ales de Dumnezeu pentru a-i fi propovăduitor.
Tradiții și superstiții în această zi de sărbătoare
Cele mai numeroase tradiții practicate de sărbătoarea Sfântului Ilie se regăsesc în mediul păstoresc.
Se spune că în ajunul acestei zile fetele se duceau noaptea pe ogoarele în care era semănată cânepa și se tăvăleau prin acesta, apoi dacă în acea noapte visau cânepa verde era semn că se vor mărita cu tineri frumoși, iar dacă visau cânepa uscată se zicea că se vor mărita cu bărbați bătrâni.
În dimineața acestei zile se culegeau plante de leac și plantele ce se foloseau pentru vrăji și farmece. Femeile duceau busuioc la biserică pentru a fi sfințit, după care îl puneau pe foc și cenușa rezultată o întrebuințau în scopuri terapeutice.
Consumul merelor era oprit până pe 20 iulie, și, de asemenea, nu era voie ca acestea să se bată cap în cap pentru a nu bate grindina. Femeile duc mere la biserică în această zi pentru a fi sfințite.
Tot de Sfântul Ilie, românii își amintesc și de sufletele morților și dau de pomană mere. De asemenea, apicultorii recoltau mierea de albine, această operație se realiza doar de către bărbați, femeile neavând voie să intre în stupină.
Preluare: Alba24.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News