Astăzi se împlinesc 23 de ani de la primele alegeri libere şi democratice în România după cel de-al Doilea Război Mondial. În cadrul acestor alegeri, electoratul s-a pronunţat prin vot direct asupra preşedintelui ţării şi prin vot proporţional pe liste asupra celor două Camere ale Parlamentului, Camera Deputaţilor şi Senatul.
Primul test electoral din istoria post comunistă a României a fost reprezentat de alegerile generale din 20 mai 1990, care s-a desfășurat pe baza decretului CPUN nr. 92 din 14 martie 1990 privind alegerea Parlamentului și a Președintelui României. Decretul stabilea că Parlamentul va fi ales prin vot proporțional, pe liste de partid, fără existența unui prag electoral.
Astfel a fost posibilă intrarea în Parlament a nu mai puțin de 27 de formațiuni politice la Camera Deputaților (între care 11 aparținând unor minorități naționale) și 7 la Senat. Cu toate acestea, s-a manifestat un dezechilibru accentuat între câștigătorul FSN (67,53 % din mandate; 91 la Senat şi 263 la Camera Deputaţilor) si celelalte formațiuni. Doar UDMR și PNL mai dețineau o anumită pondere parlamentară de câte 7,34 % fiecare.
La alegerile prezidenţiale s-au prezentat din totalul de 17.200.722 de alegători, un număr de 14.826.616 votanţi, reprezentând un procentaj de 86,19%. Au fost numai trei candidaţi, iar câştigător a fost Ion Iliescu cu 85,07% din sufragii (peste 12 milioane de voturi), urmat de Radu Câmpeanu cu 10,64% din voturi şi de Ion Raţiu cu 4,29%.
Preluare: ghimpele.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News