"Valeria Seciu (2 august 1939 - 6 septembrie 2022). Am aflat cu tristeţe că în dimineaţa zilei de 6 septembrie ne-a părăsit extraordinara actriţă de teatru, film, radio şi televiziune Valeria Seciu. Dumnezeu să o ierte şi să o odihnească", a transmis UNITER într-o postare pe Facebook.

Actriţa, care a fost căsătorită cu actorul Octavian Cotescu, a jucat în numeroase piese de teatru și în filme, iar după Revoluție a fondat Teatrul Levant, una dintre primele trupe independente de teatru din România.

Cine a fost Valeria Seciu
Valeria Seciu s-a născut la 1 august 1939 la Bucureşti. Încă de la vârsta de 6-7 ani asculta la Radio piese de teatru şi atât de mult i-au plăcut încât şi-a propus să devină actriţă, scrie radioromaniacultural.ro

După absolvirea liceului, după ce a dat de două ori examen pentru a fi admisă la Facultatea de Istorie, s-a pregătit cu marea actriţă Liliana Tomescu, iar în perioada 1960-1964 a frecventat Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ”I.L. Caragiale” din Bucureşti, la clasa lui A. Pop Marțian, avându-l ca asistent pe Octavian Cotescu, cel care, ulterior, avea să-i devină soț. Printre colegii săi de promoție s-au numărat viitori actori de mare prestigiu, precum Ion Caramitru, Ovidiu Iuliu Moldovan, Florina Cercel, Mariana Mihuț, Rodica Mandache, Virgil Ogășanu.

După absolvirea Institutului, a jucat timp de doi ani la La Teatrul Național din Cluj-Napoca, în rolurile Lavinia din „Androcle și leul”, de G. B. Shaw, regia Janos Taub (1965) şi Domnița Anca în „Vlaicu Vodă”, de Alexandru Davila, regia Val Mugur (1966).

Începând cu anul absolvirii, până în anul 1977, Valeria Seciu a jucat pe scena Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti, în spectacole precum: ”Eminescu” (1964), de Mircea Ștefănescu, regia Sică Alexandrescu – rolul Veronica Micle, personajul Dona Elena din „Castiliana”, de Lope de Vega, regia Horea Popescu (1966), în ”Răzvan şi Vidra” şi ”Apus de soare” (1967), personajul Otilia din ”Enigma Otiliei” (1968), după George Călinescu, regia Ion Cojar, a fost Aglaia Epancina în ”Idiotul” (1969), după F.M. Dostoievski, regia Al. Finți, rolul Honey din ”Cui i-e frică de Virginia Wolf?” (1970), de Edward Albee, regia Michel Făgădău, personajul Margaret în „Fanny”, de G. B. Shaw, regia Mihai Berechet, (1970), a fost Cordelia în „Regele Lear”, de W. Shakespeare, regia Radu Penciulescu (1970), Corina în „Jocul de-a vacanța”, de Mihail Sebastian, regia Mihai Berechet (1971), a jucat în ”Pisica în noaptea Anului Nou” (1971), rolul Ana din „Valiza cu fluturi”, de Iosif Naghiu, regia Sanda Manu (1975), sau Lady Anne în „Richard al III-lea”, de W. Shakespeare, regia Horea Popescu (1976), rolul Amandei în ”Menajeria de sticlă”, de Tennessee Williams, regia Cătălina Buzoianu (2006), ”Macbeth”, de William Shakespeare, în regia lui Radu Penciulescu (2011).

Începând cu anul 1978, a jucat pe scena Teatrului Mic din Bucureşti – unde sub directoratul scriitorului Dinu Săraru, s-a produs deplina sa maturizare artistică -, în piese precum ”Să îmbrăcăm pe cei goi” de Luigi Pirandello, regia Cătălina Buzoianu (1978) – rolul Ersilia Drei, a fost Doamna mascată în „Minetti”, de Thomas Bernhard, regia Anca Ovanez-Doroșenco (1979), Margareta în „Maestrul și Margareta”, de Mihail Bulgakov, regia Cătălina Buzoianu (1980), Genica din „Niște țărani”, de Dinu Săraru, regia Cătălina Buzoianu (1981), a jucat în „Cerul înstelat deasupra noastră”, de Ecaterina Oproiu, regia Cătălina Buzoianu (1984), personajul Marguerite Gautier în „Doamna cu camelii”, de Alexandre Dumas, regia Cătălina Buzoianu (1985), Aelita în „O femeie drăguță cu o floare și ferestre spre nord”, de Eduard Radzinski, regia Dragoș Galgoțiu (1986), a jucat în „Arta iubirii”, regia Cătălina Buzoianu (1989) şi „Actorii”, regia Alexa Visarion (1990), rolul Donata Genzi în „Regăsire”, de Luigi Pirandello, regia Cătălina Buzoianu (1991), Irina Nikolaevna Arkadina în „Pescărușul”, de A.P.Cehov, regia Cătălina Buzoianu (1993), Vivian Bearing în „Spirit”, de Margaret Edson, regia Cătălina Buzoianu (2001) şi Esme Allen în „Cum gandeste Amy”, de David Hare, regia Cătălina Buzoianu (2005) şi în ”Creatorul de teatru”, de Thomas Bernard, regia Alexandru Dabija (2007), rolul principal în spectacolul ”Doamna noastră din Pascagoula”, după ultima piesă scrisă de Tennessee Williams, în regia lui Florin Fătulescu (2009).

Pe scena Teatrului Bulandra din Bucureşti, Valeria Seciu a jucat rolul Charlotte din „Noile suferințe ale tânărului W”, de Ulrich Plentzdorf, regia Olimpia Arghir, (1973), rolul Brenda din spectacolul „Ferma”, de David Storey, regia Sanda Manu (1975), a presonificat-o pe Gertrude în piesa ”Hamlet”, de W. Shakespeare în regia lui Liviu Ciulei (2000) şi în rolul Gloucester din „Lear”, de William Shakespeare, regia Andrei Șerban (2008).

La Teatrul „C. I. Nottara” din București s-a aflat pe scenă în rolurile Monahova din „Barbarii”, de Maxim Gorki, regia Alexa Visarion (1976) şi Mary Cavan-Tyrone în „Lungul drum al zilei către noapte”, de Eugene O’Neill, regia Alexandru Dabija (1998).

Actrita Valeria Seciu a primit o stea pe Aleea Celebritatilor din Capitala, ceremonia avand loc in prezenta primarului general Sorin Oprescu, precum si a colegilor, prietenilor, si a iubitorilor de teatru si film. Pe scena Teatrului Foarte Mic a jucat în 2012, în ”SatisFUCKtion” de Thomas Bernhard, regia Theo Herghelegiu, pe scena Teatrului Act din Bucureşti a jucat în ”Cronica Sofistului” şi în rolul Doamna Bruscon în „Creatorul de teatru”, de Thomas Bernard, regia Alexandru Dabija (2007), în Club „La Scena” a jucat în piesa „Top Dogs/Șomeri de lux”, de Urs Widmer, regia Theo Herghelegiu (2004), iar la Teatrul Studio din Timişoara a jucat în ”Creatorul de teatru” de Thomas Bernhard în regia lui Alexandru Dabija, o producţie a Teatrului Act (2002).

După Revoluţie, Valeria Seciu a înfiinţat una dintre primele trupe independente, Teatrul Levant, unde a colaborat cu regizoarea Cătălina Buzoianu, la spectacolul ”Pelicanul”, după August Strindberg, o piesă montată într-un spaţiu neconvenţional, într-un depozit al Sălii Dalles (1995).

Valeria Seciu a jucat şi zeci roluri în filme: după debutul din anul 1964 în „Casa neterminată”, de Dimos Rendis, regia Andrei Blaier, s-a aflat în distribuţia producţiilor „Asediul”, de Corneliu Leu, regia Mircea Mureșan (1971), „Parașutiștii”, de Mihai Opriș, regia Dinu Cocea (1972), ”Un august în flăcări” (1974), „Instanța amână pronunțarea”, regia Dinu Cocea (1976), „Casa de la miezul nopții”, de Fănuș Neagu, regia Gheorghe Vitanidis (1976), „Regăsire”, regia Ștefan Traian Roman (1977), „Râul care urcă muntele”, regia Cristiana Nicolae (1977), „Înainte de tăcere”, de Alexa Visarion, regia Alexa Visarion (1978) sau „Clipa”, de Dinu Săraru, regia Gheorghe Vitanidis (1979). De asemenea, Valeria Seciu s-a aflat pe afişul filmelor „Speranța”, regia Șerban Creangă (1979), „Ion: Blestemul pămîntului, blestemul iubirii” (1978) – rolul Savista, „Bună seara, Irina”, regia Tudor Mărăscu (1980), „Vânătoare de vulpi”, de Dinu Săraru, regia Mircea Daneliuc (1980), „Mult mai de preț e iubirea”, de Nicolae Țic, regia Dan Marcoci (1982), „Escapada”, de Mircea Radu Iacoban, regia Cornel Diaconu (1983), „Dragostea și revoluția”, de Dinu Săraru, regia Gheorghe Vitanidis (1983), „Vreau să știu de ce am aripi”, regia Nicu Stan (1983), „Furtună în Pacific”, regia Nicu Stan (1985) şi „Adela”, după un roman de Garabet Ibrăileanu, regia Mircea Veroiu (1985). După Revoluţie, Valeria Seciu a apărut în filmele ”Aurora” (2010), ”Roxanne” (2013) şi ”Sunt o babă comunistă” (2013).

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News