De ce spun „îndeosebi”? Deoarece nu o dată mi-a spus că prin intermediul copiilor ni se revelează dumnezeirea, aluzie la învățătura Mântuitorului că maturii au șansa îndumnezeirii doar atunci când vor redeveni aidoma copiilor. Pe stradă, bunăoară, nu o dată l-am văzut pe doctor privind cu multă atenție copiii, zâmbindu-le cu duioșie, ba chiar intrând în vorbă cu ei și părinții lor, ca pe urmă, cu chipul concentrat și îngrijorat, să-mi spună că-i este tare milă de toți acești năpârstoci pentru grozăvia ce se poate cu ușurință deduce din semnele prezentului: ipocrizie, minciună, cruzime, poluare, boli și suferințe…

George Petrovai: Domnule doctor, prin anii nouăzeci erați foarte preocupat de ideea înființării în Maramureșul Voievodal a unei clinici de tratament și înfrumusețare naturistă prin valorificarea superioară, ceea ce înseamnă cu aport științific, a marilor și variatelor bogății naturale din zonă: floră spontană, fructe de pădure, ape minerale, nămoluri etc. Ați renunțat la acest proiect?

Dr. Coriolan Dragomir: Eu nu, dar factorii decizionali cărora m-am adresat în decursul timpului prin memorii și audiențe, îl privesc cu o politețe disprețuitoare, dovadă că n-au făcut nimic pentru înfăptuirea lui. Și când te gândești câți bani se duc în România pe apa sâmbetei cu șpăgile, distracțiile, luxul grobian și furturile niciodată recuperate! Crezi că nu sunt bani pentru așa ceva? Ba sunt destui, dar nu unde trebuie, din pricina corupției generalizate, combinată cu nepriceperea unora dintre cârmuitori și cu dezinteresul celorlalți. Iar lucrurile n-au cum să se schimbe în bine atâta timp cât bravii noștri aleși se conduc ba după „Ce-i în mână nu-i minciună”, ba după „Mă doare-n cot de ceilalți, mie să-mi fie bine”…

George Petrovai: Credeți că această clinică o să-i ajute pe localnici să-și
oblojească rănile provocate de diminuarea până în vecinătatea dispariției a mineritului, silviculturii, pomiculturii și creșterii animalelor, activități tradiționale și dătătoare de împliniri materiale și de mulțumiri sufletești pentru întreaga zonă?

Dr. Coriolan Dragomir: O foarte subtilă întrebare, care sugerează atât profundele răni sociale provocate de furia revoluționaro-nimicitoare a anilor nouăzeci în cumintea ordine socială a activităților maramureșene tradiționale, cât și suferințele individuale (trupești și moral-spirituale) la care sunt expuși locuitorii zonei din pricina sărăciei și a alimentelor chimizate.

Nu, niciodată nu vom izbuti să vindecăm adânca rană socială cauzată de nebunia distrugerii a tot ce este autentic românesc în general, autentic maramureșean în special. Pentru că niciodată nu vom mai întâlni în casele și localitățile noastre, îndeosebi la sate, dulceața patriarhală de odinioară, iar maramureșenii numai printr-un miracol divin au șansa să redevină faimoșii exportatori de altădată de vite și fructe aromate în Austria, Germania și mai departe în lume, adică taman atunci când deopotrivă cârmuitorii și cârmuiții vor conștientiza că-i un păcat de neiertat să înstrăinezi pământul sfânt al țării și că agricultura, cu enormele ei avantaje absolute și relative (clima, calitatea solului, rețeaua hidrografică, ieftinătatea forței de muncă etc.) este principala cale de redresare economică a României.

Căci cine în lumea asta poluată și intens chimizată nu-și dorește hrană ecologică, cea mai sigură sursă de sănătate pentru consumatori și de belșug pentru producători?! Iar România – o știm și noi, o știu și străinii – este mult mai indicată ca alte țări pentru acest gen de activitate, fie și pentru aceea că solul ei mănos a fost mai puțin îndopat cu felurite chimicale…

Respectiva clinică nu va contribui decât cu o câtime la vindecarea zonei de cancerul numit șomaj (o mână de medici și asistente, plus personalul administrativ aferent), în schimb se dorește vârful de lance al valorificării impresionantului zăcământ terapeutic din acest colț al Grădinii Maicii Domnului, totul fiind subsumat ideii călăuză de tratare a afecțiunilor prin mijloace exclusiv naturiste.

Iar când spun tratamente naturiste, mă gândesc nu doar la leacurile românești vechi de când lumea (infuzii, ceaiuri, alifii, tincturi etc.), multe dintre ele transmise din generație în generație tocmai de către strămoșii noștri traco-geți (se știe cu precizie că pe aceste meleaguri au trăit și activat cei mai valoroși medici ai antichității europene), ci am în vedere îmbinarea lor cu alte strălucite procedee, cum ar fi cele din medicina tradițională chineză și reflexoterapia. Țin să precizez că eu însumi prin reflexoterapia ajutată de-o alimentație controlată și un tratament naturist adecvat, m-am vindecat de coxartroză!

Iată de ce mă uit în jur și mă întreb cu o dureroasă uimire: Până când ne va îngădui bunul Dumnezeu să ne batem joc de ceea ce, în marea Lui iubire și generozitate, ne-a dăruit cu ambele mîini?!...

George Petrovai: Să presupunem că proiectul se va realiza cândva, fie cu sprijinul statului român, în speță al Ministerului Sănătății, fie (mai degrabă) cu banii unui om de afaceri. Nu cumva clinica riscă să fie acaparată de oamenii cu dare de mână, iar sărmanilor li se va închide ușa în nas? Că, de, orice investitor urmărește să-și amortizeze cât mai iute investiția, după care să-și poată spori profitul.

Dr. Coriolan Dragomir: Sunt conștient că trăim într-o agitată și nefericită lume a banului și că actele caritabile se bat cap în cap cu afacerile. Tocmai de-aceea aș dori să se implice Guvernul României prin câteva dintre ministerele sale, astfel ca odată cu repunerea pe picioare a potențialului balneoclimateric din zonă (Ocna Șugatag, Coștiui, Crăciunești, Oncești, Poienile Izei, Glod, Botiza etc.), această clinică-sanatoriu să intre de îndată în rețeaua națională a așezămintelor de sănătate și – de ce nu? – turistice. Sunt convins că printr-o publicitate inteligentă, clinica în scurt timp ar fi luată cu asalt nu doar de români, ci și de străini. Poate că ei nu sunt la fel de suferinzi ca românii, în schimb se simt atrași de tot ce-i încă nepervertit. (Firește, lumea noastră s-a pervertit cu larga lor contribuție.) Un exemplu: Banalele noastre măceșe au de 40-50 de ori mai multă vitamină C decât lămâile!

În ceea ce-i privește pe oamenii sărmani, aceștia s-ar bucura de un tratament independent de starea materială a pacientului, un tratament căruia putem să-i spunem mediu, asta întrucât leacurile și procedeele naturiste sunt cu mult mai ieftine decât chimicalele importate.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News