Parlamentarii maghiari au propus ca scrutinul să aibă loc cu maximum 90 de zile anterior datei la care Klaus Iohannis îşi încheie mandatul. Dacă proiectul trece şi de Camera Deputaţilor, turuI I al alegerilor prezidențiale va avea loc pe 8 septembrie, iar finala pentru Palatul Cotroceni pe 22 septembrie. Practic, cu doar o lună înainte ca mandatul preşedintelui în exerciţiu să se încheie.

Cristian Niculescu-Tâgârlaş, președintele Comisiei Juridice din Senat: Este vorba doar de o mai bună organizare a alegerilor şi cu un timp rezonabil pentru intrarea în activitatea efectivă de preşedinte a persoanei care câştigă alegerile. Aceasta a fost şi raţiunea să existe o perioadă tampon de adaptare, de pregătire a preluării mandatului de la preşedintele în funcţiune.

Proiectul inițiat de UDMR, adoptat în Senat
Senatul a adoptat, luni, proiectul de lege iniţiat de UDMR, prin care se propune modificarea datei alegerilor preşedintelui României. Au fost înregistrate 76 de voturi "pentru" şi 20 împotrivă.

Dacă în forma proiectului de act normativ depus de parlamentarii UDMR se propunea ca alegerile să aibă loc cu cel mult 90 de zile anterior datei în care ajunge la termen mandatul de preşedinte al României, în urma amendării proiectul stipulează ca alegerile să aibă loc cu cel mult trei luni anterior lunii în care ajunge la termen mandatul de preşedinte.

"Ziua alegerilor este duminica. Alegerile au loc cu cel mult trei luni anterior lunii în care ajunge la termen mandatul de preşedinte. Cu cel puţin 75 de zile înaintea zilei votării, Guvernul stabileşte data alegerilor prin hotărâre", prevede proiectul de lege în forma amendată de Comisia juridică şi însuşită de plen.

Preşedintele Comisiei juridice, senatorul PNL Cristian Niculescu-Tâgârlaş, a explicat că deşi "organizarea alegerilor are un alt termen decât cel consacrat până acum, nu afectează cu nimic prerogativele preşedintelui".

"Este vorba doar de o mai bună organizare a alegerilor şi cu un timp rezonabil pentru intrarea în activitatea efectivă de preşedinte a persoanei care câştigă alegerile. Aceasta a fost şi raţiunea să existe o perioadă tampon de adaptare, de pregătire a preluării mandatului de la preşedintele în funcţiune", a spus Ţâgârlaş.

Reacția Opoziției
Senatorul AUR Sorin Lavric a afirmat că prin această lege calendarul electoral "a fost mutilat", iar senatorul USR Narcis Mircescu a precizat că Alianţa Dreapta Unită este pregătită de alegeri, indiferent de dată.

Iniţiatorii precizează că propunerea legislativă urmăreşte stabilirea unei perioade mai îndelungate în care se pot organiza alegerile prezidenţiale raportat la termenul la care ajunge la final mandatul de preşedinte. Acest termen mai larg, adaugă aceştia, acordă posibilitatea pregătirii preluării mandatului de către preşedintele nou ales.

Propunerea legislativă ia în considerare şi unele modele existente la nivel internaţional, asemănătoare cu propunerea formulată. De exemplu, în SUA alegerile prezidenţiale se desfăşoară întotdeauna în prima zi de marţi a lunii noiembrie, iar preşedintele este învestit în noul mandat cu data de 20 ianuarie a anului următor, se arată în expunerea de motive. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 5 alin.(1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News