Buzura a dezvaluit ca in prezent lucreaza la refacerea unui roman. "Refac un roman - «Raport asupra singuratatii». Il completez de tot", a mai spus scriitorul.

"Recviem pentru nebuni si bestii", care a vazut lumina tiparului la Editura Univers, in anul 1999, este, potrivit criticii literare, un text sumbru, incarcat de indoieli, in care Buzura descrie ce mai ramane dintr-o tara din Est, odata trecuta de partea cea buna, scriitorul incercand sa afle ce se intampla cu nebunii si cu bestiile dupa ce camerele de luat vederi ale televiziunilor si-au pierdut interesul pentru prabusirea Zidului.

Nascut la 22 septembrie 1938, in comuna Berinta, judetul Maramures, scriitorul Augustin Buzura, membru al Academiei Romane, este autorul unor numeroase romane care trateaza drama intelectualului care intra in conflict cu sistemul comunist din lumea academica, publicate inainte de 1989. Romancierul a fost unul dintre cei mai cenzurati scriitori in acea epoca, luptandu-se cu cenzorii pentru fiecare fraza.

Dupa 1990, scriitorul isi pastreaza aceeasi privire lucida asupra epocii pe care o traverseaza societatea romaneasca post-decembrista, cu tarele, iluziile si deziluziile acesteia. In 2004 ii apar doua carti: o reeditare - a cincea de la aparitia sa in 1974 - "Fetele Tacerii" si "Teroarea iluziei", care transcrie dupa ani de zile de la inregistrarea ei, un dialog avut de scriitor la Munchen, in 1989, cu Crisula Stefanescu, pe atunci angajata in sectia de cercetare a postului de Radio Europa Libera, iar in 2009 volumul "Raport asupra singuratatii".

I s-au tradus doua romane in franceza: "Chemin de cendres", in 1993, tradus de Jean-Louis Courriol si "Requiem pour salauds et fous", in 2001, tradus de Marily Le Nir, ambele in "Editions Noirs sur Blanc". Din 2005, Augustin Buzura conduce revista "Cultura", o revista de atitudine culturala si civica, semnand numeroase articole. Multe din acestea au fost adunate in volumul "Nici vii, nici morti", pe care autorul l-a lansat, in cadrul Targului International Gaudeamus 2012.

A fost presedinte al Fundatiei Culturale Romane (din 1990) si al Institutului Cultural Roman (2003-2004)c si presedinte al filialei romane a Asociatiei de Stiinta si Cultura Europeana, cu sediul la Roma (din 1992). A fost decorat cu Ordinul National "Pentru Merit" in grad de mare cruce (2000) si cu Ordinul brazilian "Rio Branco" in grad de comandor.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News

Citește și