Circuitele ecoturistice, traseele montane din parcurile naţionale și mai ales circuitul bisericilor de lemn din Maramureş sunt foarte căutate de turiştii români şi străini, care preferă judeţul ca destinaţie de vacanţă în sezonul estival.
Maramureşul oferă locuri de vacanţă cu totul deosebite, „locuri în care poţi să petreci în aer liber, să urci pe munte, să cobori pe cursurile unor râuri repezi, să iei la picior natura şi peisajele din cele două parcuri – Parcul Naţional Munţii Rodnei, Parcul Natural Munţii Maramureşului -, să poţi vizita bisericuţele cu celebrele turle din lemn, care par a fi o săgeată plecată spre cer, sau să te delectezi pentru o zi, auzind fluieratul Mocăniţei pe Valea Vaserului, sunt doar câteva dintre variantele oferite turiştilor români şi străini de judeţul nostru.
”Anual, lunile iunie-iulie-august şi chiar prima jumătate a lunii septembrie înseamnă câteva mii de turişti, care se îndreaptă spre Maramureş pentru un concediu plin de surprize, dar şi multe bucurii care aşteaptă să fie descoperite la fiecare pas”, a declarat Livia Sima, preşedinta Asociaţiei Naţionale de Turism Rural Ecologic şi Cultural (ANTREC) – filiala Maramureş.
Potrivit acesteia, citată de Agerpres, proprietarii pensiunilor au constatat că, în ultimii doi ani, s-a produs o schimbare în pretenţiile turiştilor, aceştia întrebând în momentul rezervării dacă pensiunea, motelul sau hotelul deţine şi piscină. Din vara acestui an, CJ Maramureş a activat ”Circuitul bisericilor de lemn din Transilvania de Nord”, un proiect european ce a vizat restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea şi modernizarea infrastructurilor conexe, în valoare de peste 19 milioane de lei. Un număr de 16 biserici din lemn au fost puse în valoare, printr-o infrastructură adecvată, puncte de informare, locuri pentru parcare şi alte utilităţi.
”Unele biserici din lemn sunt vechi de aproape 400 de ani, iar opt dintre ele au fost incluse în patrimoniul UNESCO, devenind, astfel, obiective turistice de interes sporit, atât pentru români, cât şi pentru străini. E vorba, în primul rând, de o moştenire de patrimoniu, care e lăsată urmaşilor, însă, în urma acestui proiect, este superior pus în valoare patrimoniul arhitectural maramureşan. Bisericuţele din lemn alături de alte obiective se află deja pe oferta reţelelor turistice din Maramureş”, a mai spus Livia Sima.
Bisericile de lemn din Budeşti Josani, Deseşti, Bârsana, Poienile Izei şi Ieud Deal, care se află în Maramureşul istoric, cele de la Şurdeşti şi Plopiş – din vechea Ţară a Chioarului, şi Biserica „Sfinții Arhangheli” din Rogoz, situată în Ţara Lăpuşului, sunt cele opt biserici de lemn din judeţul Maramureş introduse în patrimoniul mondial UNESCO, în decembrie 1999. Împreună, aceste opt biserici de lemn formează un ansamblu, care se remarcă prin soluţiile arhitecturale adaptate diferitelor perioade şi zone. Ele sunt înguste, dar înalte, cu turle suple şi lungi la capătul vestic al clădirii, fiind expresia particularităţii peisajului cultural al acestei zone montane din nordul României.
Bisericile maramureşene se remarcă prin tehnica îmbinărilor din lemn şi a realizării învelitorilor din şindrilă, prin motivele ornamentale vizibile pe suprafaţa portalurilor şi ancadramentelor – ce se susţin pe stâlpi zvelţi – simbolizând elemente de natură vegetală, animală şi geometrică realizate prin dăltuire, crestare.
Conform ANTREC Maramureş, anual, între 20.000 și 25.000 de turişti aleg judeţul ca destinaţie de vacanţă, în mediul rural funcţionând 440 de pensiuni turistice autorizate.
Preluare: AgerPres.ro