La început, în 2012 se credea publicaţie, adică tipăritură cu apariţie periodică. La sfârşitul lunii mai 2016, a devenit broşură, sau carte mică, broşată, conform DEX-ului. Precizarea perioadei de (auto)schimbare a categoriei ziarului (că asta e, până la urmă) e importantă, fiindcă la începutul lunii mai din acest an, tot publicaţie se credea.
Nu ştiu de ce, broşurica de Sighet atacă „la baionetă” pe contracandidatul la funcţia de primar Horia Scubli, pe directoarea liceului maghiar Beres Ildiko şi pe foarte tânărul candidat la aceeaşi funcţie, Vlad Tudor.
Despre Horia Scubli se spune că ar fi incompatibil. Chiar primarul actual a fost declarat incompatibil – zice broşurica – şi uite de-aia nu mai poate candida, pentru că ar fi fost administrator la o singură firmă. Citez din „Bună Ziua Sighet”, despre Ovidiu Nemeș: „…cât a fost viceprimar a ocupat şi funcţia de administrator la o societate comercială în curs de lichidare[...]”.
Dacă tot suntem în perioada „de ce”-urilor, să vedem ce spune alt „de ce”. Mai exact, www.dcnews.ro:
„NEMEŞ OVIDIU GHEORGHE s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada exercitării mandatului de viceprimar, întrucât a deținut în perioada 02 iulie 2008 - 26 august 2011, simultan cu funcția de viceprimar, și funcția de administrator la 3 (TREI) societăți comerciale, încălcând, astfel, dispozițiile art. 87, alin. (1), lit. d) din Legea nr. 161/2003.”
Cât ori unu fac trei? No Comment!
Pe directoarea liceului maghiar o văd acum – după imaginaţia celor care realizează broşurica – într-o ipostază în care cu greu aş putea s-o recunosc pe fosta mea colegă, un om excepţional, entuziastă şi directă, atunci când a avut ceva de spus. Broşurica zice că Horia Scubli şi Ildiko Beres au pus la cale o conspiraţie cu vădit caracter antiromânesc. Dacă va ajunge primar, domnul Scubli va fi repede declarat incompatibil de ANI şi atunci doamna Beres, din poziţia de viceprimar, va ajunge direct în fotoliul cel mare al Primăriei.
Colegii din UDMR ai doamnei Beres au fost ademeniţi – zice broşurica de Sighet – „cu tot felul de promisiuni fără acoperire în realitate: schimbarea numelor unor străzi din Sighet cu nume de personalităţi maghiare, mutarea în zone centrale a unor statui reprezentative pentru maghiari şi construirea altora noi, finanţarea activităţilor culturale maghiare în detrimentul celor deja tradiţionale” şi altele.
Trebuie să ştie toată lumea că la campania de strângere de semnături pentru denumirea unei străzi centrale cu numele pictorului de notorietate internaţională Hollosy Simon au semnat şi foarte mulţi români! Ce-o fi rău în asta, nu înţeleg. La Baia Mare există o stradă cu numele pictorului şi nimeni nu se simte ofensat de acest lucru. La Sighet de ce-ar fi altceva?
Despre „mutarea în zone centrale a unor statui reprezentative pentru maghiari şi construirea altora noi”, pot spune că singura problemă pusă în discuţie şi care trebuie rezolvată – pentru întreg oraşul! – este readucerea statuii Fecioarei Maria pe vechiul amplasament din parcul din centrul oraşului. Pot şi eu să ştiu de când Fecioara Maria e un simbol caracteristic DOAR al comunităţii maghiare???
Oraşul Sighetu Marmaţiei a fost întotdeauna un simbol al înţelegerii între etnii diferite. Dacă ar apărea statui cu reprezentanţi de seamă ai culturii maghiare, ucrainene, sau evreieşti, pe cine ar deranja asta?
Cum s-ar putea finanţa activităţi culturale maghiare în detrimentul celor tradiţionale? Nu Primăria aprobă aceste activităţi? Primăria, nu primarul – din partea nu ştiu cărui partid – ci tot Consiliul local. Cine poate înghiţi o asemenea aberaţie că nu va mai fi – să zicem – gala de folk şi vom avea nu ştiu ce spectacol cu dedicaţie etnică?
Ultimele două cuvinte din care am citat sunt cele mai reprezentative pentru articolul nesemnat (aşa cum sunt toate, că doar nu credeţi c-ar avea curajul să le semneze...): „şi altele”. Care altele? Să le ştim şi noi! Să ne indignăm patriotic citindu-le! Dacă am avea ce...
Despre alt motiv de maximă îngrijorare pentru viitorul oraşului ne spune în continuare autorul necunoscut al articolului. Un tânăr cu tupeu (caracterizarea îmi aparţine), pe nume Vlad Tudor, cu studii în Franţa, vrea să ajungă primar.
Ce neobrăzare! Citesc în broşurică despre el că n-are habar de administraţia publică, sau ce înseamnă achiziţii publice sau că nu cunoaşte ce griji au sighetenii cu adevărat.
Despre grijile sighetenilor nu ştiau nici alţii, din moment ce au făcut sondaje de opinie cu întrebarea despre grijile omului de rând. Faptul că Vlad Tudor nu ştie cum e cu administraţia românească, nu poate fi o piedică.
De-aia are consilieri primarul. Să-l...consilieze! Unde gândesc mai multe capete se gândeşte mai bine.
Semnatarul incognito al articolului din broşurică îl sfătuieşte pe candidatul Horia Scubli să se autodeclare incompatibil şi împreună cu doamna Beres Ildiko şi cu „mult prea tânărul” Vlad Tudor să se autodenunţe pentru fărădelegea de a candida pentru funcţia de primar al oraşului.
Zice broşurica în încheiere: ”Acestea ar fi atitudinile prin care clasa politică ar face un pas mic către oameni şi un pas mare de respect!”
În 1969, astronomul american Neil Armstrong a spus aşa: „Un pas mic pentru om, un pas uriaş pentru omenire!”, dar a făcut-o când a pus piciorul pe Lună. Acum citatul a fost adaptat, dar a rămas ceva comun în cele două: Luna, pentru piciorul lui Armstrong şi mintea (tot în Lună) pentru „curajosul” autor al articolului din Broşura de Sighet.
ARTICOL scris de Horia Picu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News