Cardinalul Robert Francis Prevost a fost ales ca succesor al Papei Francisc și va conduce Biserica Catolică sub numele de Papa Leon al XIV-lea.

Procesul de alegere a noului Papă: Un ritual cu tradiție seculară

Conclavul pentru alegerea noului Suveran Pontif a început miercuri, desfășurându-se cu ușile închise în celebra Capelă Sixtină de la Vatican, în decorul impresionant al frescelor realizate de Michelangelo. Cei 133 de cardinali electori din aproximativ 70 de țări, reprezentând toate cele cinci continente, au depus un jurământ de tăcere și s-au izolat complet de lumea exterioară.

Acest conclav a fost cel mai mare și mai divers din punct de vedere geografic din istoria Bisericii Catolice, ceea ce a făcut ca rezultatul să fie mai greu de anticipat. Din cei 133 de cardinali cu drept de vot, 53 proveneau din Europa, 23 din Asia (inclusiv Orientul Mijlociu), 17 din Africa, 17 din America de Sud, 16 din America de Nord și câte 4 din America Centrală și Oceania.
Mecanismul votului: Cum a fost ales noul Papă

Votarea s-a desfășurat conform unui protocol bine stabilit. Cardinalii au scris pe bilețele numele favoritului lor cu formula tradițională "Eligo in summum pontificem..." (Îl aleg pe... să fie papă). Pentru a asigura secretul votului, prelații au fost încurajați să își disimuleze caligrafia obișnuită.

Trei urne au fost folosite în proces: prima pentru adunarea voturilor, a doua pentru păstrarea lor după numărare, iar a treia pentru eventualii cardinali care nu au putut continua conclavul din motive de sănătate și au rămas izolați în Casa Santa Marta.

Conform regulilor, un candidat avea nevoie de cel puțin două treimi din voturi pentru a fi ales Papă, adică minimum 89 de voturi în acest caz. După fiecare rundă nereușită, buletinele de vot erau arse, producând fumul negru vizibil din Piața Sfântul Petru. Odată ce un cardinal a obținut majoritatea necesară, fumul alb și sunetul clopotelor au anunțat alegerea noului Papă.
Momentul acceptării și primul contact cu lumea

După obținerea majorității necesare, cardinalul ales a fost întrebat dacă acceptă să devină Suveran Pontif. Cu răspunsul afirmativ, el a devenit instantaneu Papă și a fost întrebat ce nume dorește să poarte în noua sa calitate.

Noul Papă s-a retras apoi în "Camera lacrimilor", sacristia Capelei Sixtine, unde a îmbrăcat pentru prima dată veșmintele papale, pregătite în trei mărimi diferite. În acest timp, cardinalul arhidiacon, Dominique Mamberti, a ieșit în balconul central al Bazilicii Sfântul Petru pentru a anunța mulțimii adunate vestea mult așteptată: "Habemus papam" (Avem un papă).
Conclavul în cifre: Un proces rapid sau prelungit?

Deși în istorie au existat conclavuri care au durat luni sau chiar ani, niciunul din perioada recentă nu a depășit o săptămână. Precedentul conclav, din 2013, a durat doar două zile, Papa Francisc fiind ales la al cincilea tur de scrutin. Similar, Benedict al XVI-lea a fost ales în 2005 la al patrulea tur, iar Ioan Paul al II-lea în 1978 la al optulea.

Cardinalul Jean-Paul Vesco, arhiepiscop de Alger, declarase înainte de conclav că ar fi "neașteptat" ca procesul să dureze mai mult de trei zile. "Dacă vineri seară, papa nu este ales, va înseamna că ceva neașteptat s-a întâmplat", spunea Vesco.
Semnificația numelui ales de noul Papă

Alegerea numelui papal nu este niciodată întâmplătoare, ci transmite un mesaj despre direcția pe care noul Pontif intenționează să o urmeze. Numele cele mai frecvente alese de-a lungul istoriei includ Ioan (23 de papi), Grigore (16), Benedict (16), Clement (14), Inocențiu (13), Leon (13) și Pius (12).

Dacă noul Papă ar fi ales numele Francisc al II-lea, acest lucru ar fi indicat dorința de continuitate cu predecesorul său. Un nume precum Ioan ar fi evocat figura reformatoare a Papei Ioan al XXIII-lea din anii 1960, în timp ce Paul ar fi putut fi un omagiu adus Papei Paul al VI-lea, perceput ca un lider mai precaut și orientat spre consolidarea doctrinei.
Ce urmează pentru Biserica Catolică

Noul Papă preia conducerea Bisericii Catolice într-un moment plin de provocări. Printre prioritățile sale se vor număra probabil abordarea scandalurilor legate de abuzurile sexuale, reformele financiare ale Vaticanului, poziționarea Bisericii față de conflictele globale și întărirea unității în rândul comunității catolice mondiale.

Biserica Catolică, cu cei 1,4 miliarde de credincioși, rămâne cea mai mare instituție religioasă din lume, iar deciziile noului Papă vor avea un impact global semnificativ, atât în sfera religioasă, cât și în cea geopolitică.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News