Deşi i s-a solicitat să se implice în proiecte sociale, Carmen Iohannis nu a făcut încă un pas în acest sens. Analistul politic Radu Alexandru crede că avem o "soţie de preşedinte jucătoare, o Primă Doamnă jucătoare", dar care "nu a reuşit să treacă de elementul de mondenitate".

Deşi în România nu există instituţia Primei Doamne, Carmen Iohannis s-a remarcat încă de la câştigarea alegerilor prezidenţiale. Şeful statului a recunoscut că România nu este pregatită pentru o instituţie a Primei Doamne, dar a vorbit despre aşteptările pe care le au românii de la aceasta.

"Cred că este prima dată, după mulţi ani, când publicul pare să aibă aşteptări de la Prima Doamnă; acest lucru este, probabil, o consecinţă a deschiderii cu care am fost ales, dar i se datorează şi felului de a fi al soţiei mele. Nici evoluţia societăţii româneşti nu trebuie exclusă când discutăm despre acest subiect", spunea Iohannis.

Carmen Iohannis a ales astfel încă de la preluarea mandatului să fie alături de soţul său, mergând în deplasările externe, inclusiv la Bruxelles, un lucru care nu s-a întâmplat pănă acum. Însă de fiecare dată, soţia preşedintelui a atras atenţia prin vestimentaţiile sale şi preocupările pentru ţinute, ceea ce i-a adus în timp un val de critici, unele legate de nerespectarea protocolului.

Analistul politic Radu Alexandru crede că, deşi sintagma de "Primă Doamnă" este una folosită nepotrivit în România pentru că o astfel de instituţie nu are tradiţie în ţara noastră, preşedintele Klaus Iohannis încearcă să o facă mai vizibilă pe soţia sa în spaţiul public, pe modelul american.

"Din punctul meu de vedere sintagma Prima Doamnă este una nepotrivită pentru că o astfel de formulă sau o astfel de instituţie nu are deloc tradiţie în România, nici măcar în Europa, ci în Statele Unite, unde avem de-a face cu un tip special de regim, un regim prezidenţial.

Odată cu debutul mandatului de preşedinte, Klaus Iohannis tinde să acorde o importanţă mai mare, specială soţiei sale şi, ca atare, să încerce să impună în spaţiul public românesc un astfel de model american", a precizat Radu Alexandru pentru RomaniaTV.net

În opinia analistului politic, Carmen Iohannis este "o prezenţă agreabilă, e o femeie care «dă bine pe sticlă», are o prezenţă plăcută şi ea este apreciată din această perspectivă strict mondenă". Totuşi, acesta precizează că rolul Primei Doamne nu depăşeşte însă această graniţă a mondenităţii.

"Nu am văzut însă ca această "Instituţie a Primei Doamne" să treacă de elementul de mondenitate. Este limpede că atât preşedintele cât şi Carmen Iohannis îşi doresc ca ea să aibă un rol mai important în spaţiul public, nu neaparat politic (...)

Ea l-a însoţit în toate vizitele făcute de Klaus Iohannis cu sau fără a încălca limitele protocolare. E o prezenţă activă lângă preşedinte cu o formulă nu mai avem un preşedinte jucător, avem o soţie de preşedinte jucătoare, o Primă Doamnă jucătoare", a adăugat Radu Alexandru.

Carmen Iohannis în sondaje

Carmen Iohannis a apărut şi în sondajele de opinie. Potrivit unei cercetări INSCOP, realizate în perioada 23-30 aprilie 2015, 68% dintre români spuneau că au o părere bună despre Prima Doamnă. În plus, majoritatea românilor considerau că ar fi un lucru bun ca soţia preşedintelui să își asume un rol mai vizibil în societatea românească, în special prin implicarea în acte de caritate, inițiative culturale sau educaționale.

Radu Alexandru crede însă că societatea românească nu este pregătită pentru un rol mai important al soţiei preşedintelui.

"Românii sunt un popor de tip conservator, mai degrabă şi acordă mai greu un rol important femeii. Încă societatea noastră priveşte din această perspectivă lucrurile ca acordându-i rolul principal bărbatului.

Alegerea lui Klaus Iohannis a spart această tradiţie de tip conservator a poporului pentru că am ales un preşedinte atipic, nu este ortodox şi nu este etnic majoritar.

Putem vorbi de o excepţie. Dar până la a acredita o femeie cu un rol totuşi important, cred că mai e un pas mare de făcut. Şi cum arată şi sondajele, tradiţia, complexul Elenei Ceauşescu şi a altor Elene, precum Elena Lupescu, este puternic şi prezent la noi", a menţionat Radu Alexandru.

Apeluri publice făcute la adresa Primei Doamne

Totuşi, au existat solicitări adresate Primei Doamne pentru a se implica în acţiuni sociale.

Deputatul Tudor Ciuhodaru i-a cerut astfel public soţiei preşedintelui să se implice în rezolvarea problemelor de la Institutul Cantacuzino, iar recent în cazul elevei violate de la Vaslui. Apelurile parlamentarului au rămas fără răspuns deocamdată.

"Sunt convins că mai multe probleme ar ajunge pe agenda publică, mai ales dacă ar veni din partea soţiei preşedintelui şi ar avea şanse mai mari de rezolvare. Dacă ar exista o astfel de implicare, sunt convins că problemele medicale, sociale, cele care ţin de siguranţa epidemiologică a României cum este cazul institutului Cantacuzino, ar avea o mai mare vizibilitate şi mai mari şanse de rezolvare.

Gândiţi-vă cum ar arăta o fundaţie pentru rezolvarea cazurilor de abuz sexual, cum s-ar putea colecta fonduri, cum s-ar putea promova anumite măsuri. Ar un câştig o astfel de implicare pentru toţi", a declarat Tudor Ciuhodaru, pentru RomaniaTV.net.

Deputatul Tudor Ciuhodaru a adăugat că, în ceea ce priveşte cazul elevei, este în curs de redactare o scrisoare către Carmen Iohannis.

"Împreună cu toţi cei interesaţi de rezolvarea acestei probleme vom trimite o astfel de scrisoare Primei Doamne. Este în curs de redactare, elaborare. Sunt mai mulţi care vor să-şi spună un punct de vedere pe tema aceasta", a precizat Tudor Ciuhodaru.

"Eu sunt dispus să fac apel la soţia preşedintelui, la soţia premierului şi chiar a lui Obama pentru ca aceste probleme atât de grave să fie rezolvate. Eu cred că prin autoritatea Administraţiei Prezidenţiale se pot rezolva multe probleme şi cum vorbim despre o situaţie extrem de gravă cum e cazul elevei violate, a abuzurilor sexuale din România.

Eu cred că trebuie găsit un mecanism, sub autoritatea prezidenţială, în care aceste victime să găsească asistenţă din punct de vedere medical, psihologic, juridic, social şi cred că va fi un lucru bun dacă se va rezolva", a mai spus deputatul UNPR.

Carmen Iohannis, în primele opt luni...

Încă de când a păşit în lumina reflectoarelor, odată cu alegerea soţului ei în fruntea statului, Carmen Iohannis a stârnit mari controverse datorită ţinutelor alese în diferite ocazii. De exemplu, la ceremonia de investirea a lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte, Carmen Iohannis a fost criticată pentru rochia ei cu motive florale, care ar fi fost prea scurtă.

Carmen Iohannis a atras totodată atenţia jurnaliştilor şi în vizitele externe, fiind lăudată sau nu pentru ţinutele purtate. Poate că cele mai multe critici au venit în timpul vizitei din Spania, când pe Facebook au fost postate fotografii cu Carmen Iohannis în atelierul lui Felipe Varela, designerul preferat al Reginei Letizia.

De altfel, Prima Doamnă nu s-a sfiit să apeleze la patru specialiști vestimentari: Alex Ciucu, Eli Lăslean, Stephan Pelger şi Andreea Tincu.

Interesul lui Carmen Iohannis pentru ţinutele vestimentare i-au atras critici şi din partea unor jurnalişti consacraţi precum Ion Cristoiu, care s-a dovedit un critic vehement al ei.

Jurnalistul s-a arătat în ultimele luni, deranjat de modul în care prezenţa publică a "Primei Doamne" este reflectată de presă, cu accentul pus asupra aspectului fizic al acesteia. Ion Cristoiu a scris de mai multe ori despre un "cult al personalităţii".

"Se scrie despre doamna Carmen Iohannis aşa cum vrea ea. Trebuia să se afle despre doamna Carmen Iohannis că vrea să-l traducă pe Shakespeare, că e profesoară de limba engleză. Asta mă supără: cultivarea fizicului unei persoane, care e prima doamnă, în detrimentul cultivării intelectuale", a declarat Cristoiu la începutul lunii iulie într-o emisiune tv.

Carmen Iohannis este descendenta unei familii de religie greco-catolică din localitatea Sântu, un sat din apropierea orașului Reghin, în județul Mureș. În copilărie a practicat baletul și a luat lecții de pian.

În anul 1989 s-a căsătorit cu Klaus Iohannis, pe care l-a cunoscut în timpul studenției comune la Cluj. Imediat după absolvirea facultății, cei doi au fost repartizați ca profesori la Agnita și Sibiu. După 1989 ambii dascăli au ajuns să predea la liceele în care fuseseră cândva elevi, la Colegiul Național "Gheorghe Lazăr", respectiv la Colegiul Național "Samuel von Brukenthal".

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News