Sterilizarea celor aproape 500 de câini a fost făcută prin efortul comun al asociației de protecția animalelor Anima Pro Terra din Dej și a organizației Vier Pfoten, care a pus la dispoziție atât materialele sanitare necesare microcipării și sterilizării, cât și specialiștii necesari, respectiv medici veterinari și asistenți.

Sterilizarea cățeilor este considerată în momentul de față cea mai eficientă măsură împotriva înmulțirii necontrolate și a evitării uciderii a mii de pui cărora stăpânii nu vor să le poarte de grijă. În prezent, în România, una dintre cele mai facile metode de rezolvare a situației puilor nedoriți este aruncarea lor pe câmp la doar câteva zile sau săptămâni de la naștere sau chiar înecarea.

Atunci când nu recurg la aceste soluții, proprietarii așteaptă ca puii să crească puțin, îi transportă cu mașina la o distanță de casă considerată mulțumitoare și îi eliberează la marginea unui sat sau a unui oraș, în speranța că autoritățile locale de acolo să facă ceva cu ei. Autoritățile recurg uneori cu foarte mare ușurință la eutanasiere, consideră reprezentanții organizațiilor de protecția animalelor.

"Legea actuală permite autorităților locale să eutanasieze câinii în cazul în care aceștia nu sunt revendicați. Din păcate unii refuză să vadă nuanța pe care legea o oferă, pentru că ea de fapt nu impune eutanasierea, ci doar o permite. Din păcate, sigur că cei mai mulți sunt tentați să aleagă varianta extremă. Ei își imaginează că eutanasiind în masă vor reuși să ajungă la un punct zero și eventual după aceea să revină la măsuri mai umane. Din păcate nu este posibil și s-a demonstrat de către Organizația Mondială a Sănătății, care susține clar că sterilizarea în masă este de fapt soluția. Sigur că eutanasierea este permisă și de multe alte țări din lume, dar diferența între noi și Franța, de exemplu, este că în România este un fenomen de masă, pe când în Franța este o excepție", a explicat Stanca Trâmbițaș, de la Anima Pro Terra.

Una dintre rațiunile pentru care se recurge ușor la eutanasiere este pe de o parte una financiară, un cățel fiind mai ieftin de omorât decât de întreținut, iar pe de altă parte ține de presiunea pe care unii oameni o pun asupra autorităților. De multe ori, câinii ajung să fie urâți de oameni, care fie se tem că vor fi mușcați, fie se plâng că e mizerie sau gălăgie, astfel că autoritățile au tendința de a apela la ceea ce consideră ele cea mai eficientă soluție.

Ideea celor două organizații este aceea de a controla înmulțirea chiar la "izvoare", adică în gospodăriile din zona rurală, care este sursa de răspândire a cățeilor.

"Problema legii actuale este că nu lucrează la sursa de proveniență a câinilor. Câinii provin fie din curțile oamenilor, fie din transporturile care se fac între localități și care este cea mai practicată variantă, nu trebuia să îi întreții, să îi omori, este cea mai simplă soluție", a explicat Stanca.

Sterilizarea, deși aparent este o metodă crudă, este mai puțin dureroasă decât nepăsarea și oricum mai bună decât eutanasierea, consideră apărătorii drepturilor animalelor.

Mai mult, acțiunea celor două asociații, care lucrează în momentul de față la sterilizarea cățeilor din comuna Câțcău, vine în întâmpinarea clujenilor în condițiile în care din ianuarie 2015 sterilizarea și microciparea câinilor este obligatorie. Costul minim de microcipare, aprobat de Asociația Medicilor Veterinari, este de 45 de lei, dar prețurile pot ajunge pe piață serviciilor medicale veterinare și la peste 100 de lei. În acest cost intră și prelucrarea datelor cățelului, precum și informații despre stăpân, care sunt centralizate în Registrul de Evidență a Câinilor cu Stăpân (RECS).

La fel, sterilizarea poate costa între 80 și 150 de lei.

Comuna Jichiș, aflată la o distanță de aproape 10 kilometri de municipiul Dej, a rezolvat deja această situație în mod gratuit, cu ajutorul celor două organizații și al primăriei, care a suportat costurile de deplasare și cazare a echipei de medici și asistenți.

Aproximativ 500 de căței, de la cam tot atâtea gospodării, au fost sterilizați, microcipați, iar datele introduse în sistemul RECS.

Primarul susține că locuitorii au marșat, din prima, în proporție de 90 la sută, la această acțiune, iar ulterior cei care s-au codit sau au avut temeri s-au convins și ei că nu este niciun pericol.

În principal oamenii se tem că operația de castrare va avea modificări asupra comportamentului câinelui.

Acesta spune că și credința că e bine să lași femelele să facă un rând de pui și abia poți să le castrezi este tot o legendă, care nu are legătură cu evoluția sănătății cățelușei respective.

Pe de altă parte, cu siguranță, și perspectiva unei cheltuieli care ar fi putut ajunge și la 200 de lei și care este obligatorie din ianuarie anul viitor a avut un factor hotărâtor asupra oamenilor.

După Jichiș, echipa Vier Pfoten s-a mutat la Câțcău, unde numărul de câini care trebuie sterilizați este aproape dublu. Este vorba de peste 800 de animale, iar echipele fac și 30-40 de operații pe zi pentru a încerca să rezolve cât mai multe cazuri cât mai este vreme bună afară.

În cazul sterilizării, medicii explică că animalul este ținut sub supraveghere până se trezește din anestezie, lucru care durează în jur de 45 de minute.

Ambiția celor două organizații, Anima Pro Tera și Vier Pfoten, este de a merge cu această acțiune de sterilizare și microcipare a câinilor (excepție fac câinii de la stăpâni și cei de rasă, pentru care stăpânii au documente) în toate cele zece localități limitrofe ale Dejului.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News