Comisia Europeană a propus miercuri Consiliului să deschidă o procedură de deficit excesiv în cazul României şi a adoptat o recomandare potrivit căreia ţara trebuie să încheie această situaţie cel târziu în 2022, se arată într-un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Recomandarea propusă stipulează că România trebuie să realizeze un parcurs de ajustare credibil şi sustenabil, cu scopul de a încheia cel mai târziu până în 2022 deficitul excesiv.
Decizia de miercuri vine în urma adoptării raportului Comisiei în care se arată că România nu a reuşit să îndeplinească criteriul deficitului din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi prin urmare deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este îndreptăţită.
Comitetul Economic şi Financiar a împărtăşit această evaluare în Opinia sa din 24 februarie 2020. Următorul pas îl reprezintă o decizie a Consiliului privind existenţa unui deficit excesiv în România şi adoptarea recomandării privind cerinţele de ajustare şi termenul limită pentru încheierea situaţiei de deficit excesiv.
Într-un raport adoptat luna trecută de Executivul comunitar se arată că strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022, adoptată de Guvern în data de 10 decembrie 2019 şi trimisă Parlamentului, prevede o ţintă de deficit de 3,8% din PIB în 2019, o cifră care potrivit Comisiei Europene constituie o dovadă prima facie a existenţei unui deficit excesiv în România, potrivit Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene.
Din raport rezultă că România nu respectă criteriul deficitului definit în tratat şi că deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este, prin urmare, justificată.
"Deficitul preconizat pentru 2019 este peste şi nu apropiat de valoarea de referinţă de 3% din PIB prevăzută în Tratat. Depăşirea nu este considerată a fi nici excepţională şi nici temporară", se arată în raportul din februarie al Executivului comunitar.
Conform prognozelor de iarnă ale Comisiei, deficitul guvernamental al României a ajuns la 4% din PIB în 2019, urmând a urca la 4,9% în 2020 şi 6,9% în 2021. Majorarea deficitului este în principal rezultatul majorării pensiilor adoptată în vara lui 2019, în special o creştere de 40% a pensiilor programată pentru luna septembrie 2020 şi o nouă recalculare a pensiilor programată pentru luna septembrie 2021. În plus, între luna decembrie 2019 şi ianuarie 2020, autorităţile au adoptat noi reduceri de taxe şi au dublat alocaţiile pentru copii.
Referindu-se la noua lege a pensiilor, raportul Comisiei Europene subliniază că din cauza calendarului de implementare, această lege va creşte în mod semnificativ cheltuielile publice cu pensiile într-o perioadă scurtă de timp. Legea pensiilor "este principalul factor al preconizatei creşteri rapide a deficitului guvernamental şi al riscurilor la adresa sustenabilităţii fiscale", se arată în raportul Executivului comunitar.
Preluare: AGERPRES
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News