S-ar putea spune că Ungaria era deja “imunocompromisă“. Guvernarea de un deceniu a premierului naționalist neliberal Viktor Orban a erodat capacitatea de control și echilibrul țării, a speriat puterea juridică, a slăbit societatea civilă și libertatea presei și a reconfigurat politica electorală în avantajul partidului Fidesz al lui Orban, aflat la guvernare. În consecință, atunci când a apărut pandemia de coronavirus, democrația suferindă a Budapestei s-a dovedit cu atât mai vulnerabilă, potrivit G4 Media.
Luni, parlamentul Ungariei a adoptat o lege controversată care i-a conferit lui Orban puteri sporite în privința regimului de urgență pentru o perioadă nedefinită. Parlamentul este închis, viitoarele alegeri au fost suspendate, legile actuale pot fi anulate, iar premierul are acum dreptul să guverneze prin decrete. Parlamentarii opoziției au încercat să stabilească în lege și o limită de timp, dar nu au reușit. Majoritatea celor două treimi din parlament aflate la ordinele lui Orban au făcut ca noile atribuții ale acestuia să devină un lucru văzut și făcut.
S-a pretins că măsurile se înscriu în riposta guvernului în fața pandemiei globale. Până luni seara, Ungaria raportase aproape 450 de cazuri, iar Orban tradusese deja pericolul în niște termeni convenabili din punct de vedere politic, calificându-l drept o amenițare venită din partea migranților din străinătate deloc bineveniți, ceea ce ar justifica și mai mult agresivele sale eforturi de a păzi granițele țării. “Schimbarea vieții noastre este acum inevitabilă“, a declarat Viktor Orban săpătămâna trecută, adresându-se parlamentarilor și justificând astfel legea propusă. “Cu toții trebuie să ieșim din zona noastră de confort. Este o lege care oferă guvernului puterea și mijloacele cu care să apere Ungaria“.
Legea de urgență prevede totodată și pedepse de cinci ani închisoare pentru maghiarii prinși că difuzează informații “false“, la închisoare fiind condamnate și persoanele care nu respectă carantina. Criticii afirmă că sprijinul pentru sistemul de sănătate al Ungariei este încă deficitar, în timp ce Orban și-a acordat “mână liberă“ pentru a-și exercita și mai mult controlul dominator.
“Nu cunosc vreo altă democrație în care guvernul să ceară mână liberă ca să poată face orice pentru o perioadă oricât de lungă“, a declarat pe canalul Bloomberg Renata Uitz, directorul programului pentru drept constituțional comparat de la Universitatea Central-Europeană din Budapesta.
“Odată promulgată, această lege va exercita cu siguranță presiuni și mai mari asupra a ceea ce a mai rămas din presa independentă din Ungaria”, a subliniat Emily Tamkin, de la The New Statesman. “Orice dezinformare înseamnă pentru ceilalți o dovadă a întăririi iliberalismului”.
Numeroși critici ai lui Orban din Europa văd în toate astea o posibilă cale spre dictatură. Înaintea alegerilor parlamentare, oficiali importanți de la Bruxelles și Strasbourg s-au pronunțat împotriva unei “stări de urgență prelungite și necontrolate“, care ar submina și mai mult democrația ungară. Luni, fostul premier Italian, Matteo Renzi, a declarat pe Twitter că mulți liberali europeni cred că declinul neliberal al Ungariei amenință principiile Uniunii Europene în general, iar țara ar putea ”merita” să fie exclusă din organizație.
Dar nu există o cale clară care să poată duce la un demers punitiv atât de drastic, nu în ultimul rând din cauză că, în prezent, continentul este angrenat în lupta împotriva coronavirusului. Iar Orban își are și el susținătorii săi. El a fost calificat drept un leu naționalist, un erou care luptă în sprijinul populiștilor occidentali antiimigrație și a fost primit la Casa Albă de președintele Trump.
Luni, liderul italian de extremă dreaptă, Matteo Salvini, a apărat noile atribuții ale lui Orban, calificându-le drept “ libera opțiune“ a unui parlament ales în mod democratic. De ani de zile, partidele de centru-dreapta din Europa i-au permis partidului Fidesz al lui Orban să se adăpostească sub umbrela lor în Parlamentul European, împiedicând Europa să cenzureze efectiv Ungaria. Acum, se pot auzi noi apeluri prin care se cere excluderea partidului Fidesz din această alianță conservatoare de pe continent.
Orban și aliații săi au respins criticile celor care au spus că noua lege ar fi antidemocratică, subliniind că măsurile sunt temporare și că vor fi anulate de îndată ce pericolul pandemiei va dispărea. Alții nu se arată însă prea siguri de asta.
“Toată lumea ar trebui să se gândească de două ori înainte de a-i oferi lui Orban atuul îndoielii“, a scris săptămâna trecută Dalibor Rohac de la American Enterprise Institute, o organizație conservatoare. “Cei zece ani ai săi ca premier au fost marcați de un asalt continuu împotriva oricăror constrângeri aduse puterii sale, indiferent dacă a fost vorba despre instanțe, societate civilă sau presă“.
La rubrica de opinii a ziarului The Washington Post, Rohac a continuat: “Demersurile anterioare ale Ungariei spre autoritarism au fost mascate sub forma unei reacții necesare la amenințări din afară – interesele unor corporații străine din timpul crizei financiare, filantropul George Soros (cap de listă pe agenda lui Orban)“.
Ungaria nu este singură în tentativele sale de a exploata criza din sănătate pentru avantaje politice. Un spirit geamăn, premierul israelian Benjamin Netanyahu a transformat criza pandemiei în ceea ce, potrivit criticilor săi ar fi o “lovitură de stat parlamentară“, amânându-și propriul proces pentru acuzații de corupție și putându-și astfel asigura un nou mandat politic pentru a reveni la putere.
În Polonia din apropiere, opoziția este înfuriată de faptul că guvernul naționalist de drepta își continuă planurile pe tema alegerilor prezidențiale din mai, în pofida restricțiilor și a temerilor potrivit cărora virusul ar fi mult mai răspndit decât lasă autoritățile să se înțeleagă. Sondajele demonstrează că actualul președinte Andrzej Duda s-ar afla într-o poziție mult mai avantajoasă dacă alegerile nu ar fi amânate.
Deși pericolul pandemiei reclamă din partea guvernelor naționale niște puteri speciale, analiștii au avertizat că există riscul ca, pe parcursul crizei, liderii demagogi să stârnească îngrijorarea populației spre beneficiul lor.
“În cazul stărilor de urgență, ar putea exista o derogare de la anumite drepturi și proceduri, dar asemenea măsuri trebuie să fie temporare, proporționale și absolut necesare din perspectiva sănătății publice“ – a declarat pentru Washington Post Lydia Gall, cercetător est-european în cadrul organizației Human Rights Watch, referindu-se la faptul că Orban recurge la o putere necontrolată.
“Vagile prevederi formulate, așa cum reies ele din legea de urgență adoptată, nu răspund acestor criteri și mai ales cu siguranță atunci când ele sunt impuse pentru o perioadă de timp nedefinită “.
Preluare: G4 Media
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News