Preşedintele Croaţiei, Ivo Josipovic, l-a asigurat pe preşedintele Senatului, Crin Antonescu, de faptul că ţara sa va sprijini aderarea României la Schengen, după ce va deveni membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, potrivit unui comunicat remis AGERPRES de Camera superioară a Parlamentului.
Preşedintele Senatului a avut marţi, la Zagreb, o întrevedere cu preşedintele Croaţiei, Ivo Josipovic.
Cei doi înalţi demnitari au discutat aspecte ale cooperării româno-croate, în plan politic, economic, cultural, precum şi cooperarea la nivel european, Republica Croaţia fiind, începând cu 1 iulie, membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, precum şi despre problematica aderării României la Spaţiul Schengen, fiind menţionat, totodată, rolul important pe care comunitatea croaţilor din România, precum şi comunitatea română şi istroromână din Croaţia îl au, ca punte de legătură între cele două ţări.
Preşedintele Senatului a felicitat Croaţia pentru aderarea la Uniunea Europeană, o decizie istorică ce va deschide calea către stabilitate şi progres în Balcanii de Vest, Croaţia fiind un exemplu pentru celelalte ţări din regiune.
"Uniunea Europeană trece acum prin momente dificile din punct de vedere economic, structural şi are nevoie de idei noi, de un plus de încredere şi energie, pe care un nou membru le poate aduce. Vă asigur că veţi avea în România, în plan politic, un partener şi un prieten", a declarat Crin Antonescu, subliniind interesele comune pe care cele două ţări le au în cadrul UE şi în regiune.
În ceea ce priveşte aderarea României la spaţiul Schengen, preşedintele Ivo Josipovic a asigurat partea română de întregul sprijin al Croaţiei, menţionând faptul că ţara sa, deşi are de parcurs un drum lung în acest sens, este preocupată încă de pe acum de problematica Schengen, Croaţia având cea mai lungă graniţă cu un stat aflat în afara UE, pe o lungime de 1.100 km, cu Bosnia şi Herţegovina.
"Vedem acest lucru nu ca pe un obstacol, ci ca pe o oportunitate de cooperare", a declarat preşedintele Croaţiei.
La discuţii au fost subliniate de asemenea necesitatea unei politici financiare comune în UE, precum şi oportunităţile de cooperare pe termen lung în cadrul unor proiecte de anvergură la nivel european.
În finalul întrevederii, cele două părţi au reiterat angajamentul de cooperare în cadrul Uniunii Europene, dar şi de intensificare a relaţiilor bilaterale dintre Bucureşti şi Zagreb.
Preluare: AgerPres