În 28 de ani de postdecembrism, la noi s-au fabricat atâtea legi, încât îți vine să crezi c-ai noștri șparlamentari stahanoviști ba urmăresc să-și tot depășească planul lătrător în primii trei ani ai mandatului, pentru ca în ultimul an să se poată concentra în exclusivitate pe ceea ce consideră că-i esența parlamentarismului, adică realegerea lor la nesfârșit și în flagrantă contradicție cu dezastrul de pe întinsul țării, ba și-au fixat ca scop scoaterea României din actuala fundătură economico-financiară (firește, nu și din cea moral-spirituală) prin vânzarea cu toptanul a actelor normative, gata fătate și promulgate sau în așteptare pe la diferite comitete și comiții.

Da, pentru că dacă aleșii dau sistematic uitării interesele patriei și ale alegătorilor (cu consecința logică că pe plan internațional vocea României este auzită, dar nu-i băgată în seamă, și că românii au devenit campioni europeni la „sporturi” precum paradoxurile, trebuințele vitale și afacerile curat murdare), în schimb – prin legi, ordonanțe guvernamentale, cumetrii și întrajutorări tovărășești – ei nu uită o clipă de sfidătoarele lor interese individuale și de grup, din care, în decursul antinaționalului postdecembrism, s-a plămădit atotputernicul sistem mafiot.

Iată trei probe în acest sens:

1) Fosta Uniune Social-Liberală (USL) și actualul concubinaj pesedisto-aldist constituie într-o atare măsură împerecheri conjunctural-profitabile între stânga și dreapta eșichierului politic, încât, cu doctrinele la fel de elastice și politrucii la fel de dezgustători, te întrebi dacă mai există vreun temei să vorbești pe la noi de dreptiști, centriști și stângiști;

2) Votarea în regim de urgență și într-o deplină fraternitate pungășească a tuturor actelor normative care privesc interesele aleșilor (majorări de lefuri, pensii speciale, sporuri, cheltuieli suplimentare);

3) După punerea în libertatea a lui Dan Voiculescu, cine de la Antene și de la alte canale de tembelizare în masă se mai arată preocupat de îmbunătățirea condițiilor de detenție, îndeosebi pentru întemnițații care n-au nici banii și nici relațiile bătrânului sforar?...

Dar deși multe dintre legile noastre postdecembriste sunt adevărate capodopere ale democrației originale, o democrație care face tot ce-i stă în putință ca să încurajeze necinstea, slugărnicia și impostura, nimeni din lumea asta (evident, cu excepția sataniștilor) nu dorește să importe produsele de vârf ale ticăloșiei dâmbovițene. În plus, deoarece fiecare guvern responsabil este sătul până peste cap de formele în expansiune ale răului autohton, iată motivul pentru care călcătorii pe bec veniți din afară (țiganii, de pildă) sunt de îndată împachetați și trimiși la ei în țară.

N.B.: Penalii Călin Popescu-Tăriceanu și Liviu Dragnea sunt, prin nemeritatele funcții politice pe care le dețin, al doilea, respectiv al treilea om în stat. Cu toate astea, ei permanent vorbesc de poliție politică și arată cu degetul spre instituțiile statului. Păi, nenicilor, n-ar fi mai onorabil pentru voi și mai avantajos pentru țară să promovați acele legi care au capacitatea de-a lubrifia greoaiele mecanisme ale statului? Presupun că nu faceți acest lucru din două motive: voi oricum nu mai aveți onoare, iar adevărații sforari din spatele vostru doresc ca apele din România să rămână în continuare tulburi. Că, de, în apele tulburi se pescuiește cu mai mult folos...

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News