"O singură decizie am luat astăzi, în unanimitate, aceea de a admite sesizarea președintelui cu privire la Legea 393 pe care am declarat-o în totalitate neconstituțională. Am avut în vedere că s-a creat un regim discriminatoriu și că soluția pe care a ales-o Parlamentul ar fi deturnat scopul legiuitorului, acela de a apăra integritatea, responsabilitatea funcției de ales local", a declarat președintele interimar al CCR, Valer Dorneanu.

Pe 22 iunie, președintele Klaus Iohannis a trimis la CCR o sesizare de neconstituționalitate asupra modificărilor aduse Legii 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Potrivit Administrației Prezidențiale, motivele sesizării vizează încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3) și alin. (5), ale art. 11 alin. (1) și alin. (2), ale art. 16 și ale art. 147 alin. (4) din Constituție.

Klaus Iohannis consideră că intervenția legislativă asupra art. 9 lit. f) și art. 15 lit. e) conduce la interpretarea că se permite continuarea exercitării mandatului de consilier local sau județean, primar și președinte de CJ de către o persoană condamnată penal printr-o hotărâre judecătorească definitivă la o pedeapsă privativă de libertate cu suspendarea executării pedepsei.

"Considerăm că fie completarea realizată nu poate fi interpretată decât în sensul jurisprudenței constante a Curții Constituționale ce nu face distincție în funcție de modalitățile de individualizare judiciară a pedepsei, ci menționează doar faptul că pedeapsa privativă de libertate trebuie executată (în formele prevăzute de legislația penală în vigoare), fie intenția legiuitorului a primit o redactare defectuoasă, ipoteză în care aceasta nu respectă nici cerințele de claritate și previzibilitate a legii, așa cum rezultă acestea din art. 1 alin. (5) din Constituție și au fost dezvoltate în jurisprudența Curții Constituționale, și nici exigențele principiului egalității, așa cum rezultă acesta din art. 16 din Constituție", preciza Președinția.

Astfel, susține șeful statului, pierderea mandatului de către alesul local care este condamnat prin „hotărâre judecătorească definitivă la o pedeapsă privativă de libertate cu executare” presupune că instanța a stabilit în mod definitiv vinovăția acestuia.

"Odată aplicată pedeapsa, ea urmează a fi executată în condițiile prevăzute de Codul penal și individualizate în fiecare caz în parte de instanța de judecată. Prin urmare, toate pedepsele privative de libertate aplicate de instanțe sunt „cu executare”, chiar dacă executarea poate fi realizată, în concret, în penitenciar sau prin una din modalitățile prevăzute în Capitolul V privind individualizarea executării pedepsei din Codul penal", preciza Iohannis.

În sesizare, președintele arată că, potrivit Legii 393/2004, în exercitarea mandatului, aleșii locali se află în serviciul colectivității locale și sunt responsabili în fața acesteia, iar o condiție a exercitării mandatului o reprezintă depunerea jurământului potrivit căruia aceștia se obligă la respectarea Constituției și a legilor.

Iohannis afirmă că este de neconceput ca statul, în calitate de subiect pasiv general al infracțiunii și titular al dreptului de tragere la răspundere penală, după rămânerea definitivă a hotărârii, să permită exercitarea autorității publice de către persoana condamnată.

Conform sesizării, interpretarea sistematică a prevederilor art. 1 alin. (3) și art. 16 din Constituție pun în evidență principiul integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, de la care, prin conținutul său normativ, legea dedusă controlului se îndepărtează, nefiind justificată de o nevoie socială reală și venind în contradicție cu regimul juridic aplicabil altor categorii socio-profesionale.

Iohannis concluzionează că diminuarea prin lege a standardelor de integritate și de luptă împotriva corupției, în sensul că încetarea mandatului de ales local intervine doar în cazul condamnării definitive pentru infracțiunile de dare și luare de mită, iar nu și în cazul altor fapte de corupție prevăzute în Codul penal și în alte legi speciale, este de natură să afecteze un element constitutiv al statului de drept, precum și angajamentele internaționale asumate de România.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News