În urma izbucnirii pandemiei de COVID-19 în anul 2020, Budapesta a obligat cetăţenii anumitor state membre şi pe apatrizi să parcurgă o procedură preliminară înainte de a depune cererea de azil.

Persoanele respective au trebuit întâi să meargă la ambasadele Ungariei de la Belgrad sau Kiev pentru a depune personal o declaraţie de intenţie pentru a cere azil. Ulterior, autorităţile ungare au putut decide dacă le permit sau nu solicitanţilor de protecţie să intre în Ungaria pentru a cere azil.

Comisia Europeană a considerat că această regulă încalcă legislaţia comunitară în materie de azil şi a dat în judecată Ungaria la cea mai înaltă instanţă judiciară a UE, ce are sediul la Luxemburg.

CJUE a dat dreptate executivului UE, argumentând că regulamentul respectiv privează persoanele în cauză de dreptul de a solicita efectiv azil în Ungaria.

O declaraţie de intenţii nu este prevăzută de dreptul UE şi nu garantează acces efectiv şi rapid la procedura de azil. De asemenea, măsura nu este potrivită pentru a limita răspândirea pandemiei, au explicat judecătorii CJUE.

Budapesta a fost criticată frecvent de Comisia Europeană pentru politica sa dură faţă de refugiaţi. În decizii precedente, CJUE a anulat deja părţi esenţiale ale sistemului de azil din Ungaria. Astfel, în 2020, Ungaria a fost somată să-şi închidă centrele de în care ţinea închişi solicitanţi de azil, în număr limitat drastic, la frontiera sa.

Guvernul ungar a contestat atunci primatul dreptului comunitar. Executivul UE a lansat o procedură ”pentru nerespectarea” deciziei CJUE şi Ungaria a suportat sancţiuni financiare.

Un an mai târziu, interdicţia impusă ONG-urilor de a nu ajuta refugiaţii a fost de asemenea considerată contrară dreptului comunitar.

În 2022, doar 18 persoane au obţinut statutul de refugiat în Ungaria, număr mult sub cele din alte ţări membre UE.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News