Susținerea fermelor de familie și a fermelor mici este soluția cea mai bună pentru a combate criza alimentară, a declarat, vineri, Daniel Constantin, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la cea de a 29-a ediție a Conferinței Regionale pentru Europa (ERC) a Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO).
"Ca și o concluzie devine evident că susținerea fermelor de familie și a fermelor mici este soluția cea mai bună pentru a combate criza alimentară. Vreau să vă spun, ca și observație generală, că în perioada 2001 — 2007 Organizația Națiunilor Unite a derulat 10 programe de asistență tehnică cu caracter național și regional în valoarea absolută de peste 4,25 de milioane de dolari americani. În perioada 2010—2011, s-au derulat în România proiecte de asistență tehnică în valoare absolută de 2,65 milioane de dolari. Iată că România a fost o perioadă îndelungată unul dintre beneficiarii acestor programe și finanțărilor pe care alte state membre le-au plătit ca și cotizație la Organizația Națiunilor Unite", spus Daniel Constantin, în conferința de presă de la închiderea lucrărilor Conferinței Regionale pentru Europa.
Ministrul Agriculturii a declarat că din anul 2007 România a reușit să sprijine 60.000 de gospodării pentru a intra în această categorie, a fermelor de familie.
"Ne propunem ca prin PNDR 2014-2020 să sprijinim în continuare, ca prioritate, acest concept de ferme de familie și, credem noi, prin sumele pe care le-am alocat, cel puțin 80.000 de gospodării vor beneficia de finanțări europene, de sprijin prin politici care pot reieși și în urma unor astfel de conferințe la care am participat în aceste zile", a subliniat Daniel Constantin.
De asemenea, ministrul Agriculturii a precizat că trebuie cu toții să conștientizăm că oamenii trebuie să învețe să cumpere fix cât consumă.
"În același timp, trebuie să eficientizăm întregul lanț alimentar pentru a elimina din risipa de alimente. Trebuie să reducem pierderile de materie primă comestibilă în timpul producerii alimentelor și prelucrării acestora și, nu în ultimul rând, să reducem pierderile de alimente în timpul transportului și comercializării. Conform studiilor FAO o treime din mâncarea produsă zilnic este aruncată și această problemă cred că se regăsește și în România", a mai spus Constantin.
România a găzduit, pentru a doua oară de când este membră FAO, din anul 1961, o conferință regională, cea de-a 29-a dedicată regiunii Europa și Asia Centrală, primul eveniment având loc în urmă cu 38 de ani în anul 1976.
Temele centrale ale conferinței au fost axate pe problemele risipei de alimente și ale deșeurilor alimentare, dar și pe sprijinirea fermelor de familie din zonă.
Potrivit datelor FAO, peste 1,3 miliarde de tone de alimente sunt risipite anual în lume, ceea ce reprezintă o treime din producția de alimente la nivel mondial și costuri de 750 de miliarde de dolari, într-o lume în care 842 de milioane de persoane se confruntă cu foametea, malnutriția și insecuritatea alimentară.
De asemenea, această risipă reprezintă un prejudiciu și pentru mediu pentru că, în fiecare an, hrana produsă fără a fi consumată înghite un volum de apă echivalent cu debitul anual al fluviului Volga din Rusia și este vinovată pentru aducerea în atmosferă a 3,3 gigatone de gaze cu efect de seră, relevă datele FAO.
România înregistrează în prezent o risipă de alimente de cinci milioane de tone, în timp ce în UE ajunge la gunoi, anual, o cantitate de aproximativ 90 de milioane de tone de alimente.
Preluare: AgerPres
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News