N-am completat titlul. Am pus trei puncte. În locul lor, se poate scrie orice. Important e să iasă rima. Înaintea celor trei puncte (de suspensie sau, mai exact spus, de reflecţie asupra unei ciudate realităţi pe care o trăim), acel „dar″ implică existenţa unei condiţii.
Aş vota, dar nu mi-e uşor să mă duc până la secţia de vot. Am scris despre suferinţele prin care am trecut în luna noiembrie. În plus, acum sunt sensibil la atacul oricărui tip de virus. Ca mine, sunt mulţi alţii. Încet-încet, ne vom reintegra şi noi şi alţii care se vor face bine după periculoasa boală, în mecanismul de funcţionare a unei societăţi imperfecte (dar alta nu avem) din care facem parte.
Să mergem să votăm. Numai de promisiunile politice făcute din vârful pixului n-are chef lumea acum! Toţi, absolut toţi, măresc salarii, pensii, dau subvenţii mai mari, asigură existenţa câinilor care vor cutreiera localităţile patriei cu covrigii aburinzi puşi în cozile lor (de câştigătorii alegerilor, sper că-i clar). Mai sunt câteva zile de campanie electorală. Sper, în timpul rămas, să înţeleg pe ce căi vor ajunge laptele şi mierea pe mesele electoratului.
Alți votanți, sănătoși, vor sta acasă în ziua votului. Ei nu cred în eficiența măsurilor în stoparea răspândirii coronavirusului în secțiile de vot. În condiții normale, fără pandemie, s-ar fi dus.
Având în vedere situaţiile descrise mai sus, cuget şi eu ca tot omul care face asta pentru a-şi demonstra că există (Descartes) şi că este o trestie gânditoare (Blaise Pascal). Ce-ar fi fost dacă am fi putut vota online, de acasă, cu un clic-două? Ce-ar fi fost dacă am fi avut şi alternativa votului prin corespondență?
Ar fi votat mult mai multă lume, rezultatul votului ar fi arătat preferințele majorității cu drepturi cetățenești, lumea politică nevotată s-ar fi împăcat cu gândul că electoratul i-a preferat pe ceilalți, iar aleșii, bucuroși ar fi conceput planuri şi chiar masterplanuri pentru onorarea promisiunilor electorale privitoare la covrigi, lapte şi miere.
Desigur că votul prin corespondență sau prin intermediul internetului, sunt oarecum necunoscute conducătorilor actuali. Zic „oarecum″, pentru că din afara țării românii pot vota folosindu-se de mijloacele mai înainte menționate, dar interzise celor rămași în țară să mărească PIB-ul. Cei din afara țării pot vota în mai multe zile. Cine merge duminică la ștampilat în România, o poate face doar în acea zi. Ce contează că doar duminică e zi de vot pentru românii din România? Înghesuiți-vă! Pentru organizatorii alegerilor, importantă e doar ștampila pusă pe buletinul de vot. Atât! Altceva nu există. Sau, dacă există, e prea greu de pus în practică!
Visând la vremuri mai bune, n-ar fi de prisos să ne reamintim că Winston Churchill spunea că „A fi politician înseamnă sa fii capabil să spui dinainte ce se va întâmpla mâine, săptămâna viitoare, luna viitoare. Iar apoi să poți explica de ce nimic din toate astea nu s-a întâmplat″. (sursa: https://cugetari.ha-ha.ro)
Precis că după alegeri vom primi explicații abracadabrante despre inutilitatea votului electronic şi prin corespondență pe străbunele meleaguri.
Asta, dacă le va cere cineva...
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News