Vorbim de cunoaștere substanțială și cunoaștere aparențială. Tot așa trebuie să vedem lumea: Dumnezeu a creat o lume substanțială, omul se dă peste cap ca prin contribuția lui aparențială să perturbe echilibrul originar.
De fapt, cu excepția fascinantelor aparențe create de cultura substanțială a frumosului și adevărului, toate celelalte contribuții umane din domeniul civilizației/culturii tehnice și organizării sociale, nu sunt în fond decât niște autoamăgiri ale zbaterii omului spre mai bine.
Da, este adevărat că omul zilelor noastre trăiește mai confortabil și mai comod, consumă mai mult și se deplasează mult mai iute decât înaintașii lui din urmă cu zeci de ani. Dar este sigur că acest progres eminamente material, însoțit ca o umbră de evidentul regres moral-spiritual (procesul accelerat de decreștinare, tot mai frecventele împerecheri împotriva firii, sporul ipocriziei, neomeniei și cruzimii, disoluția bunului simț, ofensiva inculturii, agresivitatea murdăriilor ridicate la rangul de cultură etc.) vizează cu adevărat mai binele omenirii prezente și viitoare, acum când omul este la propriu lup pentru semeni și aerul planetei devine din ce în ce mai anevoie de respirat din vina lui, iar apa și alimentele au fost transformate de el în otrăvuri? Nu cumva a sosit ceasul ca preaștiințificul om modern să se aplece temeinic asupra unor noțiuni polare (bine-rău, adevăr-minciună, frumos-urât, just-injust, cinstit-necinstit, omenie-neomenie etc.) pe care își închipuie că le cunoaște, pentru ca pe urmă să le poată utiliza corect în toate gândurile, vorbele și faptele sale?!
Dovezi că mai marii zilelor noastre se fac luntre și punte pentru a crea cele mai convingătoare (sic!) aparențe de democrație și libertate? Câte vreți. Iată patru dintre ele:
1) Scăpați din universul concentraționar al bolșevismului sterilizant, românii postdecembriști au fost atât de naivi, încât au crezut cu sinceritate în puterea transformării condiției umane, în mod deosebit a condiției lor de cobai, de către democrația și libertatea apuseană. (A nu se uita nicio clipă că de la încheierea celui de-al doilea război mondial și până la căderea bolșevismului european, ceea ce înseamnă taman 45 de ani, românii au fost transformați în cobai cu știrea și vrerea marilor secături occidentale!)
Așa că, neștiind sau nemaivoind să știe că libertatea, egalitatea și fraternitatea sunt doar niște noțiuni ca toate noțiunile (forme fără fond) în contextul democrației occidentale a banului, noțiuni de care francmasonii își râd pe rupte în cartea Protocoalele înțelepților Sionului, românii au împânzit lumea în căutarea bunăstării și prin ea a fericirii (firește, bunăstare în comparație cu sărăcia generalizată din România). Și chiar dacă unii dintre ei au ajuns la prosperitate, mă îndoiesc că toți aceștia, după nenumăratele umilințe îndurate, mai au capacitatea să simtă divinul gust al adevăratei fericiri dată de cumpătare, simplitate și armonia lăuntrică.
Intrarea României în NATO și Uniunea Europeană n-a adus milioanelor de români mult așteptatul spor de prosperitate, ci doar unul de sărăcie și speranță în luminița ce se tot îndepărtează la capătul tunelului dinspre monstruozitatea bolșevică spre neliniștitoarea grozăvie mafioto-capitalistă a viitorului. Căci în ultrademocratica (!) Uniune Europeană, unde – vorba lui George Orwell – toate popoarele unite la comanda politică sunt egale în drepturi, doar că unele sunt mai egale ca altele, oficial vestigiile trecutului-prezent de felul rasismului sunt atât de rău văzute încât, în țări apusene și nordice ce se laudă cu tradiția lor democratică, în continuare românii sunt asimilați cu țiganii răufăcători și, de regulă, sunt tratați ca niște sclavi albi.
2) Cu știrea și la comanda politicului, Europa occidentală nu doar că este invadată de fanatismul milioanelor de musulmani, ci este realmente cucerită (în cartierele mahomedane din marile orașe apusene, polițiștii au curaj să intre doar echipați de război!) și permanent umilită la ea acasă de hoardele islamicilor: Tot mai mulți autohtoni insultați și agresați ziua-n amiaza mare, demonstrații și acte banditești ale islamicilor (violuri, spargeri etc.) sub ochii indulgenți sau poate că neputincioși ai autorităților, polițiștii având ordinul nătâng să fie toleranți cu toți acești nelegiuți, dar deosebit de severi cu acei localnici care îndrăznesc să protesteze împotriva unei asemenea democrații absurde.
3) Citim și ne crucim cum Klaus Iohannis și guvernul lui de tehnoneghiobi înțeleg să se devoteze (desigur, potrivit cutumei stabilită în centrul de comandă al UE!) României pusă pe butuci și milioanelor de români ajunși pe culmile disperării: Până la sfârșitul anului 2016 va fi cumpărat un prim avion prezidențial, căci drăguțele de norme europene prevăd pentru confortul și siguranța oamenilor de paie porecliți președinți, adevărate flotile formate din trei până la cinci aeroneve! Păi cum naiba, nepricepuții își închipuie că poți să te achiți de multiplele și misterioasele sarcini prezidențiale doar cu o singură aeronavă la dispoziție?! Dacă, Doamne ferește, se defectează un scaun, și tu, președintele tuturor românilor descurcăreți, trebuie să zbori de urgență până în Florida, unde pe una din plaje sau într-un parc de distracție s-a ivit o nesperată oportunitate pentru clanul pe care-l confunzi cu poporul? Nemaipunând la socoteală frecventele vizite de nelucru pe plan intern, prioritar spre casele din mult îndrăgitul Sibiu, care presupun alte griji pentru guvernanți – dotarea parcului auto cu mașini de rang prezidențial, poate un tren, o navă sau chiar o rachetă...
Și eu sunt convins că proiectul va fi realizat, ba și depășit (iată ce înseamnă să ai guvernul tău!), îndeosebi dacă președintele va face enormul sacrificiu de-a ceda alocația primită de la tehnoguvern pentru hrănirea pisicilor, astfel contribuind consistent la urgentarea achiziționării aeronavelor.
Domnule Iohannis, ați auzit de formidabilul José Mujica, fostul președinte al statului Uruguay, considerat cel mai sărac președinte din lume? Ei bine, prin așa ceva ai mult mai multe șanse să rămâi în istorie și în memoria oamenilor decât prin lux și risipă...
4)Despre mult trâmbițata libertate a presei postdecembriste m-am lămurit încă o dată acuma recent, mai exact după semieșecul publicării cronicii corecte și civilizate la cartea Protocoalele înțelepților Sionului. Spun semieșec, deoarece numai câteva dintre revistele cu care colaborez de ani și ani mi-au postat respectiva cronică, unele dintre ele eschivându-se, sau pur și simplu retrăgând textul după o scurtă postare. Nu înțeleg cum vine asta: Cartea există, este tipărită și aprig comentată de cititori, dar n-ai voie (sic!) să-ți faci cunoscute în scris opiniile despre ea...
P.S. - Se spune că România ar fi teatrul războiului financiar dintre miliardarii evrei George Soros și Beny Steinmetz. Altfel spus că democrația și libertatea grosului românilor (nu-i am în vedere pe ciocoi, învârtiți și slugoi) ar depinde de bunăvoința lipsită de omenie a doi sforari internaționali...
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News