Prevenţia pentru sănătate a constituit tema audierii publice organizată de Academia de Advocacy din Timişoara, Societatea Naţională de Medicina Familiei (SNMF), Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF) şi Coaliţia 52 Târgu Mureş, concluziile fiind prezentate joi în conferinţă de presă.
Concluzia majoră a fost favorabilă prevenţiei în proporţie covârşitoare, 42% dintre opiniile colectate de la cei 800 de cetăţeni din 39 de judeţe exprimându-se în favoarea ei.
Pe locul doi s-a clasat grupul cadrelor medicale, adică 36%, dintre aceştia 17% - medici de familie - fiind pentru prevenţie.
Dr. Val Vâlcu, membru al Comisiei de experţi care a analizat concluziile audierii publice, a subliniat că principalele efecte pozitive asupra populaţiei - beneficiara prevenţiei în sănătate - sunt menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii vieţii, menţinerea stării de sănătate, precum şi creşterea nivelului de educaţie pentru o viaţă sănătoasă.
Din perspectiva medicilor, a Vâlcu, principalele efecte benefice sunt: prevenţia primară, de exemplu imunizările, care se adresează omului sănătos, prevenţia secundară, care înseamnă reducerea riscului la pacienţii fără manifestări clinice, identificarea riscurilor de îmbolnăvire, depistarea bolilor în stadii incipiente, prevenţia terţiară, care presupune evitarea complicaţiilor bolilor, printr-o atentă şi competentă monitorizare a acestora.
În acest sens, dezideratele sunt sănătatea populaţiei şi eficientizarea cheltuielilor publice în sănătate pe termen lung şi mediu.
Opiniile scrise sintetizate reflectă şi o serie de riscuri de eşec ale prevenţiei în sănătate, primul fiind corelat cu incoerenţa la nivel politic, mai ales atunci când este vorba despre strategii, programare şi implementare.
Principalele măsuri ce ar trebui prevăzute în strategia de prevenţie a Ministerului Sănătăţii sunt, potrivit concluziilor audierii publice: programele de imunizări; depistarea factorilor de risc; consultaţiile preventive cu accent pe partea de educaţie şi igienă; programe de screening pentru principalele grupe de risc, în boli la care această formă de prevenţie este posibilă (cancer de col uterin, cancer de colon, mamar, melanom malign etc).
Au fost subliniate şi situaţiile diferitelor categorii socio-profesionale expuse la riscuri mai mari, precum şi necesitatea definirii pachetelor de servicii medicale, cu structuri diferenţiate în funcţie de necesităţi.
Recomandările Comisiei de experţi a audierii publice vizează programe de prevenţie susţinute şi finanţate de Ministerul Sănătăţii în cadrul unei strategii pe termen scurt, mediu şi lung: prioritizarea măsurilor de prevenţie în sănătate raportat la nevoi în conformitate cu dovezile de eficienţă; evitarea blocajelor şi asigurarea continuităţii programelor în urma prezentării datelor ştiinţifice relevante; asigurarea de resurse adecvate planificării, implementării şi evaluării strategiei de prevenţie în sănătate, menţinând standarde înalte ale calităţii; fructificarea potenţialului de contribuţie al asistenţei medicale primare prin medicina de familie; acoperirea sistematică a întregii populaţii cu servicii preventive optime.
Alte recomandări se referă la transparenţa, comunicarea şi facilitarea implicării tuturor celor relevanţi în toate etapele construirii şi derulării programelor existente.
În 26 aprilie, la Târgu Mureş s-a desfăşurat audierea publică "Prevenţia în sănătate - cine câştigă şi cine pierde în sistemul de sănătate?", privind importanţa şi impactul prevenţiei în sănătate, însumând circa 800 de opinii scrise, din 39 de judeţe ale ţării despre principalele măsuri care ar trebui prevăzute în strategia de prevenţie al Ministerului Sănătăţii.
Iniţiativa a pornit de la insuficienţa resurselor alocate sistemului public de sănătate, ţinând cont de lipsa unor repere unitare legate de starea de sănătate a populaţiei din România.
Preluare: AgerPres
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News