La finalul săptămânii trecute, reprezentanţi ai UNESCO au efectuat o şedinţă de lucru şi o vizită la pădurile din Strâmbu Băiuţ şi Groşii Ţibleşului.
Şedinţa de lucru a reunit peste 20 de participanţi: domnul Bucur Costel, reprezentant WWF-România, doamna Kuniko, expert IUCN (International Union for Conservation of Nature), domnul Iovu Adrian Biriş – reprezentant Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, reprezentanţi ai Ocolului Silvic, ai Romsilva, ai Salvamont şi ai instituţiilor locale şi judeţene.
În cadrul întâlnirii s-a prezentat valoarea de necontestat a acestor păduri, uluitoare prin dimensiuni şi biomasă; de asemenea, s-a vorbit şi despre dezvoltarea turismului controlat în aceste areale, dar şi despre îmbunătăţirea infrastructurii.
12 ţări europene – Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Germania, Italia, Slovacia, Slovenia, Spania, România şi Ucraina – au propus înscrierea în lista Patrimoniului Mondial UNESCO a unei suprafeţe totale de peste 92.000 ha, sub denumirea Făgete primare din Carpaţi şi din alte regiuni ale Europei. Nominalizarea adună laolaltă cele mai semnificative şi bine conservate păduri de fag din întreg arealul natural al speciei.
România contribuie la acest proces cu aproape 24.000 de ha, dintre cele mai valoroase păduri virgine de fag, localizate în opt arii naturale protejate din Carpaţi, dintre care două sunt în Maramureş: Strâmbu Băiuţ şi Groşii Ţibleşului.
Între 2014 şi 2016, WWF a sprijinit alături de Greenpeace şi RNP Romsilva demersurile ICAS, sub coordonarea autorităţilor, pentru includerea a peste 20.000 ha de păduri virgine şi seculare de fag din România ca situri ale Patrimoniului Mondial UNESCO.
Pădurile virgine sunt printre ultimele ecosisteme în care natura supravieţuieşte în forma sa cea mai pură, fără a fi afectată într-o măsură semnificativă de intervenţia umană.
Aici, arborii mor de bătrâneţe, cad, se rup sau se usucă pe picior, iar lemnul mort rămâne acolo, hrănind ecosistemul pentru generaţiile viitoare. În pădurea virgină trăiesc arbori de toate vârstele, de la sămânţa abia încolţită, la cei care au atins limita fiziologică, asemenea unei comunităţi: copii, părinţi şi bătrâni care se sprijină reciproc, dând curs unei vieţi armonioase şi sănătoase.
Sub coroanele giganţilor de peste 500 de ani mişună peste 10.000 de specii de animale, de la organisme unicelulare, ciuperci, plante, insecte şi până la vietăţi familiare precum mistreţul, cerbul, capra neagră, lupul, râsul, buha, ursul brun, toate într-o strânsă legătură firească.
Dacă pădurea virgină dispare, se pierde o evoluţie naturală de mii de ani – nu numai o lecţie vie păstrată în adevărate laboratoare ale naturii dar şi o parte a identităţii culturale a comunităţilor locale din România.
Preluare: graiul.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News