Sâmbătă, 11 ianuarie 2014, la Sighet s-a ţinut a XXI-a ediţie a "Festivalului de colinde, datini şi obiceiuri de iarnă la ucrainieni", organizat, nemeritat de discret, de către Uniunea Ucrainienilor din România.
Şi în acest an, au participat o mulţime de formaţii (în total 24 trupe, nu cu mult mai puţine decât la Festivalul de datini de iarnă „Marmaţia”), venite atât din satele zonei, cât şi din alte judeţe ale ţării precum şi din Ucraina. Actanţii au etalat cele mai frumoase şi arhaice costume şi măşti de iarnă care se mai pot vedea în acest colţ de lume: începând de la costumaţiile şi instrumentele muzicale ale huţulilor (coborâţi parcă din Tirol) ori ale locuitorilor de pe valea Ruscovei şi până la superbii şi multicolorii Draci şi Irozi de la Bistra şi Valea Vişeului, ucrainienii au fost în multe privinţe exemple de urmat pentru ceilalţi păstrători de tradiţii hibernale.
Îmbucurător, presa nu a avut nevoie de completarea unei Cereri de acreditare, precum la Festivalul de Datini de Iarnă „Marmaţia” organizat de către Primăria Sighet (cerere cuplată cu copii după legitimaţia de presă şi după actul de identitate, cu inserarea inclusiv a numărului legitimaţiei de presă, respectiv al faxului redacţiei)! Trebuie spus că primăria sigheteană nu este singura ruptă de realitate, acest model de acreditare tip nord-coreean fiind utilizat şi de alţi organizatori de „festivale” de prin scumpa noastră ţară. Ceea ce nu ştiu aceştia este că în prezent (suntem în 2014!) există mii de freelanceri care asigură fluxul de informaţii, fotografii şi filmări pentru o mulţime de ziare, televiziuni sau agenţii de presă, profesionişti care nu au nevoie (şi nici nu deţin) de legitimaţii de presă ori de faxuri. Şi dacă tot am pomenit de faxuri, trebuie spus că aşa ceva nu mai posedă în ziua de azi nici măcar CNN, New York Times, The Independent sau France Press. Verificat!
Adevărul este că organizarea unui festival nu este uşoară, fiind necesare fonduri substanţiale. Începând de la preţul covorului roşu şi până la scena profesională (tariful poate atinge 2500 euro pe zi), frumoasele focuri de artificii (preţul mediu este 1000 euro pentru 5 minute) ori concertele cu artişti consacraţi (în 2011, Andra solicita pentru un spectacol tariful de 3000 euro, Aurel Tămaş – 2500, Ducu Bertzi, CRBL şi Alexandra Ungureanu - câte 1500, vezi aici o listă de preţuri). Aşadar, este nevoie de mulţi bani, pe care nu-i are chiar oricine...
Revenind la Festivalul ucrainean, trebuie spus că, deşi nu şi-a permis minunăţiile înşirate mai sus, a fost totuşi cea mai colorată sărbătoare colectivă a iernii 2013-2014 văzută la Sighet, cu toate că nu pare să fi fost susţinut de autorităţile locale (care au lipsit cu desăvârşire de la biserică şi de la parada ce a străbătut centrul oraşului).
Nutresc speranţa că organizatorii vor reuşi la anul să facă publicitate evenimentului din timp şi pe toate canalele media disponibile. Ar fi timpul ca şi ucrainienii din Maramureş să-şi valorifice la un nivel superior tradiţiile, aşa cum fac deja de mai mult timp maghiarii transilvăneni, şvabii bănăţeni sau huţulii bucovineni.
Oricum, felicitări participanţilor pentru frumosul spectacol oferit!
Vezi aici o galerie foto de la festival.
Preluare: ©Teofil Ivanciuc, ianuarie 2014
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News