Consiliul directorilor executivi ai Fondului Monetar Internațional a aprobat vineri un nou acord stand-by pe 24 de luni, în valoare de aproximativ 1,98 miliarde de euro (1,75 miliarde DST - Drepturi Speciale de Tragere - n.r.) pentru România, acord care ar putea așeza țara pe calea spre ieșirea de sub sprijinul Fondului, se arată într-un comunicat al instituției financiare internaționale.
Potrivit sursei citate, autoritățile române au informat FMI că intenționează să trateze acest acord drept unul preventiv, și, în consecință, nu intenționează să folosească banii.
Autoritățile de la București au solicitat, de asemenea, sprijin financiar preventiv în valoare de două miliarde de euro și din partea Comisiei Europene, precizează comunicatul postat pe site-ul FMI.
FMI consideră că economia românească este încă vulnerabilă la șocuri externe, incluzând volatilitatea fluxurilor de capital, iar agenda reformelor nu a fost încă finalizată.
„Noul acord va sprijini continuarea politicilor, va oferi o rezervă și va accelera reformele destinate stimulării creșterii economice”, a declarat directorul adjunct al FMI, Nemat Shafik. Aceasta a adăugat că noul acord va așeza România pe calea spre ieșirea de sub sprijinul Fondului.
Potrivit lui Shafik, direcția actuală a politicilor monetare și fiscale este una corectă. „Autoritățile ar trebui lăudate pentru planurile lor de a reduce în continuare în ritm treptat deficitul bugetar în conformitate cu angajamentele asumate de România conform Pactului de stabilitate. Presiunile vizând revenirea asupra precedentelor reforme fiscale ar trebui combătute, iar reformele destinate eliminării arieratelor, prioritizării investițiilor publice și creșterii absorbției fondurilor europene ar trebui accelerate. De asemenea este nevoie de măsuri destinate creșterii bazei de impozitare, întăririi administrației fiscale și reformării sistemului de sănătate”, se precizează în documentul citat.
Potrivit FMI, reformele macro în sectoarele transporturilor și energiei sunt importante pentru îmbunătățirea mediului de afaceri. De asemenea, liberalizarea prețurilor la energie, însoțită de măsuri de protejare a consumatorilor vulnerabili, ar trebui să continue.
„Angajamentul autorităților de a demara reforme întârziate în companiile de stat, inclusiv prin îmbunătățirea guvernanței și creșterea gradului de implicare a sectorului privat este binevenit”, precizează instituția financiară internațională.
În sectorul bancar, FMI pledează pentru accelerarea „reparării” bilanțurilor contabile în condițiile în care creditele neperformante continuă să crească.
„Sistemul bancar este bine capitalizat iar procesul de deleveraging al băncilor străine rămâne unul ordonat. Cu toate acestea, repararea bilanțurilor contabile trebuie accelerat în condițiile în care creditele neperformante continuă să crească. Modificarea Codului insolvenței și adoptarea legislației privind obligațiunile ipotecare ar fi pași importanți în această direcție. O altă prioritate este îmbunătățirea guvernanței la organismul de supraveghere al entităților financiare non-bancare pentru a-l aduce la standardele internaționale”, mai arată FMI.
Acesta este al treilea acord solicitat de România Fondului Monetar Internațional, de la declanșarea crizei economice. Primul a fost încheiat în 2009, iar al doilea, de tip preventiv, în 2011.
Preluare: AgerPres