Fondurile europene pot fi colacul de salvare pentru multe dintre localităţile din judeţul Maramureş. Însă a obţine finanţare europeană pentru proiecte nu este un lucru tocmai uşor de făcut şi asta o ştiu şi primarii din Maramureş.
Banca Mondială, susţine autorităţile judeţene în Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeţului pentru perioada 2014-2020, a elaborat o metodologie de estimare a sustenabilităţii financiare pentru fiecare Unitate Administrativ Teritorială (UAT) din România, plecând de la premisa simplă că un UAT nu ar trebui să îşi asume pe o perioadă de implementare investiţii de capital cu o valoare mai mare decât 30% din veniturile non-alocate (non-earmarked revenues) pentru cheltuieli de capital.
Pentru a fi mai expliciţi, trebuie spus că veniturile alocate (earmarked revenues) sunt acele venituri care trebuie să fie cheltuite cu un anumit scop, cum ar fi de exemplu salariile profesorilor, în timp ce cheltuielile de capital reprezintă, în general, cheltuieli care nu sunt recurente, cum ar fi investiţiile în infrastructură. Apoi, veniturile non-alocate sunt venituri care pot fi cheltuite de către autorităţile publice după voinţa lor proprie, în limitele legii. Veniturile non-alocate au fost calculate pe baza unei formule de genul Venituri Non-Alocate = (Venituri Proprii) + (Cota Defalcată din Impozitul pe Venit) + (Sume Non-Alocate) + (Alte Venituri).
Calcule pentru fiecare localitate
Bugetul operaţional propus, conform acestei metodologii, pentru perioada de implementare 2014-2023 pentru fiecare localitate din judeţul Maramureş este unul care poate da naştere la surprize. Cum era de aşteptat, cel mai mare buget operaţional este prevăzut pentru municipiul Baia Mare, cu peste 130 milioane euro. Pentru restul localităţilor, bugetele sunt sub 10 milioane euro, cu excepţia a două oraşe şi anume Sighetu Marmaţiei (peste 25 milioane euro) şi Borşa (aproximativ 11 milioane euro).
Cele mai mici bugete operaţionale în mediul urban se regăsesc în Dragomireşti, Cavnic şi Săliştea de Sus (cu sub trei milioane euro). Se remarcă faptul că există comune, precum Moisei, Fărcaşa, Recea, Poienile de Sub Munte şi Dumbrăviţa, care au un buget operaţional mai mare decât localităţile urbane menţionate anterior (asta înseamnă peste trei milioane euro). Cel mai mic buget operaţional se înregistrează în cazul localităţilor: Poienile Izei, Oarţa de Jos, Bicaz, Gârdani şi Vima Mică, între 670 şi 800 mii euro. Zece comune din Maramureş au un buget operaţional sub un milion de euro şi 38 de comune între unu-două milioane euro.
„Utilitatea practică a bugetelor operaţionale constă din utilizarea lor ca elemente de orientare pentru ierarhizarea proiectelor de investiţii la nivelul administraţiilor publice locale. Astfel, bugetul total de investiţii al acestora pentru perioada 2014-2022 nu ar trebui să depăşească bugetul operaţional calculat de Banca Mondială, pentru a evita apariţia unor probleme de flux de numerar sau de acoperire a costurilor de utilizare şi mentenanţă”,se arată în Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeţului pentru următorii patru ani.
Primarii ar vrea mai mult, dar nu pot
Primarii din Maramureş, cel puţin cei din localităţile mai mici, recunosc că ar avea nevoie de mulţi bani europeni la câte ar fi de făcut în localităţile pe care le păstoresc. În Petrova, spre exemplu, administraţia locală ar vrea să atragă fonduri europene în valoare totală de circa 500.000 euro, cele mai mari sume urmând a reveni pe proiectul de apă şi canalizare făcut în comun cu cei din Bistra.
„Foarte slab stăm la accesarea de fonduri europene. Am avut proiecte, dar nu am prins mai nimic. Au fost probleme legate în special de proprietate, nu au fost toate avizele. Avem acum proiecte pentru reţeaua de apă şi de canalizare, reabilitare a circa opt kilometri de drumuri, proiect pe care îl vom depune chiar zilele acestea. Vrem apoi achiziţia unei autospeciale pentru stingere incendii, extindere la Liceul Filipaşcu, dar şi reabilitare dispensar medical. Sunt proiecte, în total, de circa 500.000 euro. Trebuie să asigurăm şi partea de co-finanţare, dar pentru noi e important să primim banii şi apoi ne descurcăm noi cu cofinanţarea. Sunt puţini bani, e drept, la cât avem de făcut”, a explicat Ion Petrovai, primarul localităţii Petrova.
Preluare: InfoMM.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News