Codruț Șereș a primit 4 ani închisoare cu executare pentru săvârșirea infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu și a fost achitat pentru constituirea unui grup infracțional organizat. În plus, lui Codruț Șereș i s-a interzis pe o durată de 2 ani exercitarea unor drepturi civile, printre care și cea de a fi ales într-o funcție publică.

În același dosar au fost condamnați membrii din fosta sau actuala conducere a Hidroelectrica: Eugen Pena (director general) — 5 ani închisoare cu executare; Traian Oprea (director general) — 5 ani cu executare; Nicolae Opriș (șef serviciu) — 4 ani cu executare; George Asan (director Direcția furnizare) — 4 ani cu executare; Victoria Geormăneanu (director economic) — 4 ani închisoare cu suspendare și Iosif Georgeta (director economic) — 4 ani cu suspendare.

Instanța i-a obligat pe Codruț Șereș și pe ceilalți inculpați să plătească în solidar suma de 1,297 miliarde lei către Ministerul Finanțelor Publice, Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului București și ANAF și 3,3 miliarde lei către Ministerul Economiei.

Instanța a mai dispus menținerea sechestrului asigurator pus pe bunurile inculpaților.

Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.

Fostul ministru al Economiei Codruț Șereș și cei șase membri din fosta conducere de la Hidroelectrica au fost trimiși în judecată de procurorii DIICOT pe 30 septembrie 2011.

Procurorii susțin că Eugen Pena a inițiat și a constituit o asociere infracțională împreună cu ceilalți inculpați și, în virtutea funcțiilor de conducere deținute în cadrul SC Hidroelectrica SA, aceștia au desfășurat activități care au produs un prejudiciu considerabil patrimoniului societății și bugetului consolidat al statului.

Activitatea infracțională a vizat modalitatea de contractare a cantităților de energie electrică rezultate din producția proprie și din achizițiile de la alți producători, în condiții total nefavorabile societății și a condus la imposibilitatea asigurării, în anumite perioade de timp, a rezervei de putere necesare funcționării în siguranță a Sistemului Energetic Național— ramură strategică a economiei naționale, aspect de natură să submineze economia națională.

În sarcina inculpaților se reține că, în cursul anului 2003, în contextul apariției fenomenului de secetă hidrologică pentru fluviul Dunărea și a prognozelor meteorologice privind situația hidrologică pe râurile interioare, nu au invocat clauza de forță majoră inserată în contractele de furnizare a energiei electrice, până la normalizarea regimului hidrologic, și nici nu au luat măsuri în vederea renegocierii prețurilor, cu consecința înregistrării unei pierderi financiare considerabile de către SC Hidroelectrica SA.

Astfel, în condițiile efectelor negative ale secetei hidrologice asupra funcționării în siguranță a Sistemului Energetic Național, inculpații nu au procedat la reducerea cantităților de energie electrică aferente contractelor comerciale încheiate cu consumatorii eligibili și furnizorii licențiați de pe piața concurențială, ci au acționat în sensul onorării în totalitate a cantităților contractate sau chiar depășirii acestora, prin achiziția de energie de la producătorii termo la prețuri mult mai mari decât cele stabilite conform contractelor de vânzare de energie electrică.

Se mai reține că, în perioada 2002 — 2003, inculpații au dispus cumpărarea de energie electrică de la SC Termoelectrica SA la prețuri mari și au revândut energia electrică către furnizorii licențiați și consumatorii eligibili la prețuri mult diminuate față de prețurile stipulate în contractele încheiate cu aceștia.

În perioada 2003-2004, inculpații au acționat în sensul încheierii în mod ilegal a unui număr de patru contracte de furnizare de energie electrică, cu majorarea cantităților de energie electrică pe o perioadă de 9 — 10 ani, deși Hidroelectrica nu avea dreptul să încheie în această perioadă contracte pe piața concurențială pentru furnizare de energie electrică și nici acte adiționale la contractele aflate în derulare.

În sarcina lui Codruț Șereș se reține că, în calitate de ministru al Economiei și Comerțului, a sprijinit gruparea constituită la nivelul conducerii SC Hidroelectrica SA, prin nedenunțarea și omisiunea sesizării organelor judiciare a faptelor ilicite de care a luat cunoștință prin natura funcției deținute, a dispus efectuarea de modificări asupra materialul realizat de Corpul de Control și nu a luat măsurile care se impuneau pentru ca activitatea Hidroelectrica să se deruleze în mod legal.

Procurorii susțin că activitatea grupării a pus în pericol Sistemul Energetic Național și a cauzat un prejudiciu de aproximativ 165 milioane de dolari.

În vederea acoperirii prejudiciului, procurorii DIICOT au dispus aplicarea sechestrului asigurător asupra mai multor autoturisme, imobile, locuințe și terenuri, precum și sume de bani aparținând inculpaților, în valoare totală de aproximativ 6 milioane lei, 400.000 euro și 200.000 dolari.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News