Proiectul a fost discutat anterior în CSAT, iar premierul Ciucă vrea să îl trimită cât mai repede în Parlament. Liderii PSD, PNL și UDMR au cerut timp de analiză câteva zile, însă draftul ar putea fi discutat în Coaliție la pachet cu legea off-shore pentru că premierul Nicolae Ciucă îl vrea adoptat în regim de urgență.

Potrivit informațiilor noastre, premierul Nicolae Ciucă le-ar fi cerut liderilor Coaliției să se pună de acord pe proiect până vineri. Florin Cîțu și Marcel Ciolacu au solicitat însă timp de analiză până luni.

Ministerul Apărării a pregătit deja proiectul, care însă ar putea suferi modificări. Acesta prevede adaptarea instituțională pentru gestionarea situațiilor de criză cu impact asupra securității și apărării naționale, însă sunt și articole care fac referire la îndeplinirea îndatoririlor militare în timpul stării de urgentă, de asediu, de mobilizare sau al stării de război.

În draftul pregătit la MApN, legea apărării se modifică și este introdusă situația de criză cu impact asupra securității și apărării naționale. Aceasta poate fi cerută de ministrul apărării, aprobată de premier și decretată de CSAT.

„Prin situație de criză în domeniul securității și apărării naţionale se înțelege situația în care societatea se confruntă cu mari dificultăți generate de apariția unuia sau mai multor incidente pe teritoriul național, la nivel regional sau internațional, sau de ameninţări, riscuri şi vulnerabilități prin care sunt grav perturbate sau ameninţate condiţiile de viaţă, sănătate şi mediu, proprietatea, stabilitatea politică, economică sau socială, ordinea publică, securitatea şi apărarea naţională, precum şi alte valori constituționale care impun adoptarea de măsuri specifice prin acțiunea unitară a autorităţilor şi instituţiilor statului român, pentru înlăturarea cauzelor, gestionarea efectelor și revenirea la starea de normalitate”, se arată în proiect.

Situația de criză nu are impact asupra populației civile, spun surse apropiate discuțiilor, fiind mai degrabă reglementate situații operative ale instituțiilor din domeniul securității și apărării, cum ar fi de exemplu implementarea unor proceduri de lucru și răspunsuri preautorizate pentru gestionarea eficientă a unor situații de criză. Astfel, structuri ale MApN vor putea trece în subordinea forţelor armate străine staţionate pe teritoriul României sau a comandamentelor NATO. De asemenea, în legea apărării este introdus un articol care prevede ca Centrul Național Militar de Comandă să asigure coordonarea implementării măsurilor de răspuns.

Guvernul vrea să modifice și legea privind pregătirea populației pentru apărare
O modificare legislativă din draftul de proiect propus de MApN, ajuns luni în presă, se referă și la încorporarea civililor în timpul stării de urgentă, de asediu, de mobilizare sau al stării de război.

Prevederile au dat naștere unor discuții aprinse în societate, dat fiind contextul de securitate de la granița României și îngrijorarea populației în legătură cu posibilitatea extinderii războiului din Ucraina. Lipsa comunicării decidenților politici nu a făcut altceva decât să lase loc speculațiilor și să crească îngrijorarea oamenilor.

Draftul de proiect consultat de Digi24.ro arată că actul normativ este de fapt o încercare mai veche a MApN de a adapta legislația care prevede cum este pregătită populația în cazul unor situații de urgență, mobilizare, asediu sau război. Actul normativ a mai fost pus în transparență și în anii anteriori, inclusiv în perioada da început a crizie COVID-19. Legea, care face referire la pregătirea populaţiei pentru apărare, nu a mai fost îmbunătățită din 2006.

Astfel, MApN propune ca bărbații cu vârsta între 35 și 63 de ani să facă parte dintr-o categorie numită „cetățeni cu obligații în îndeplinirea îndatoririlor militare”, alături de cetățenii care îndeplinesc serviciul militar activ, în rezervă, recruții și cetățenii încorporabili (cei cu vârsta între 20 și 35 de ani).

Proiectul mai prevede că „în situația în care, pe timpul stării de mobilizare sau a stării de război, resursele umane ale forțelor destinate apărării naționale nu pot fi asigurate cu cetățeni încorporabili, pot fi chemați, pentru îndeplinirea serviciului militar activ, cetățenii cu obligații în îndeplinirea îndatoririlor militare.”

Proiectul este discutat în Coaliție și Guvern și ar putea suferi modificări, spun surse politice. De altfel, în situația de criză, reglementată de proiectul discutat în Guvern, nu se ia în calcul mobilizarea civililor.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News