Zamfiroiu, care a participat marți la cea de-a doua ediție a evenimentului "Mediateca Românilor din Timoc", la Universitatea Națională de Apărare "Carol I", a afirmat că mulți conaționali de-ai noștri au trecut și mai trec printr-o serie de probleme, "numai din vina de a se fi născut în afara granițelor politice ale României".

"Parte integrantă a spiritualității românești, românii de peste hotare au nevoie de sprijin, dar și cultura română are nevoie de ei și de contribuția lor științifică. Pentru că, așa cum am mai spus-o și în alte împrejurări, cultura română nu ar fi completă fără contribuția creatorilor aflați fie în comunitățile istorice din jurul României, fie din diaspora", a spus el.

Președintele ICR și-a exprimat speranța că "și românii din această parte a Serbiei (Timoc — n.r.) vor avea dreptul nestingherit să învețe în limba română, să ia parte la slujbe care se oficiază în limba română și să se poată hrăni fără opreliști din cultura înaintașilor și cea care avem convingerea că va rămâne și cultura urmașilor lor și a urmașilor noștri".

Prof. univ. Radu Baltasiu, directorul Direcției Românii din Afara Granițelor din cadrul ICR, a atras atenția că "deznaționalizarea este într-un punct critic", așa cum o spun românii din Timoc.

"Intervenția României apare ca de ultimul moment. Este crucial acest moment, pentru că procesul de deznaționalizare a atins procesele de reproducere socială și a identității, și mă refer la familie", a spus Baltasiu.

El a subliniat că în Timoc "economia solicită limba sârbă", în Serbia de Est neexistând educație în limba maternă (română) "la nici un nivel", așa cum în zonă nu sunt "decât opt preoți care oficiază", în cele "doar trei biserici și șase paraclise" aflate pe un teritoriu cât trei județe românești.

"Dacă aici se spune că marii prieteni ai poporului român sunt Serbia și Marea Neagră, eu vă asigur că dumneavoastră ați rămas cu Marea Neagră", a afirmat Zavisa Zurz, președintele Asociației pentru Cultura Românilor Vlahilor din Serbia "Ariadnae Filum", care a accentuat asupra procesului de asimilare forțată și deznaționalizare la care au fost și sunt supuși din partea statului sârb românii timoceni.

Zurz a subliniat că "marea problemă este că asimilarea nu este oprită nici astăzi", "singura instituție românească din Valea Timocului fiind Biserica Ortodoxă Română".

"N-avem școli și dacă o să auziți că în Valea Timocului sunt deschise școli, este iar o strategie a statului sârb, care încurajează învățământul într-o așa-zisă limbă vlahă, și nu în limba română literară", a spus Zavisa Zurz.

El a susținut că după vizita premierului Victor Ponta, care l-a întâlnit pe premierul sârb și a primit asigurări că lucrurile se vor schimba, ca și după întâlnirile președintelui Traian Băsescu, "nu s-a schimbat nimic".

"Țara-mamă ne-a uitat de 200 de ani, ICR fiind singura instituție din România care ne-a ajutat", a spus el, menționând că "este nevoie de o susținere diplomatică", pentru ca din această comunitate românească să nu rămână decât amintirea cercetărilor de teren realizate anul acesta.

Au susținut prelegeri Constantin Secară și Emil Țârcomnicu, cercetători la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, și Dorin Lozovanu, cercetător la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Republica Moldova, iar prof. univ. Petre Țurlea a prezentat lucrarea sa "Românii din Serbia: 1940-1944".

La eveniment au luat parte și reprezentanți ai românilor din Timoc, precum părintele Ovidiu Ursu, parohul BOR din Gorneana, și Ștefan Radovanovic, un tânăr rapsod din Timoc care a interpretat la fluier cântece vechi din arealul sud-dunărean.

Obiectivul principal al simpozionului l-au constituit valorificarea, promovarea și trecerea în circuitul politicii de securitate națională a cercetărilor de teren care au avut loc în Timoc în lunile iulie-august pe teme antropologice și etnografice, realizate de cercetători de la Institutul de Etnografie și Folclor "Constantin Brăiloiu" al Academiei Române și Universitatea din București.

ICR a organizat în perioada 18 octombrie — 4 noiembrie, în Serbia și la București, o serie de evenimente culturale dedicate comunității românești din Timoc (Serbia de Est), acțiunile având ca principal obiectiv conservarea și promovarea identității naționale, lingvistice, culturale și religioase a românilor/ vlahilor care locuiesc în această parte a Serbiei.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News