Pe data de 21 noiembrie, creștinii ortodocși și greco-catolici celebrează Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, una dintre cele mai importante sărbători dedicate Fecioarei Maria.

Aceasta este prăznuită cu mare evlavie în întreaga lume creștină, marcând un moment semnificativ din istoria mântuirii.

Intrarea Maicii Domnului în Biserică are tradiţii care aduc norocul şi sănătatea în familie. În ţara noastră, în tradiţia strămoşească, acestei mari sărbători religioase i se mai spune şi Ovidenia sau Vovidenia.

Intrarea în Biserică a Maicii Domnului: semnificație
Conform tradiției, sărbătoarea amintește de momentul în care Fecioara Maria, la vârsta de trei ani, a fost dusă de părinții săi, Ioachim și Ana, la Templul din Ierusalim.

Acolo, Maria a fost încredințată preoților și a rămas în Templu pentru a fi crescută și educată în spiritul rugăciunii și al slujirii lui Dumnezeu.

Evenimentul simbolizează consacrarea Fecioarei Maria lui Dumnezeu și pregătirea sa pentru a deveni Maica Domnului, cea care avea să îl nască pe Mântuitorul Iisus Hristos. Este o sărbătoare a purității, a ascultării și a dedicării totale voii divine.

Importanța liturgică și spirituală
Intrarea Maicii Domnului în Biserică este sărbătorită cu servicii religioase, rugăciuni și momente de reculegere în fața vieții sale sfinte, potrivit Basilica.

Este important de menționat că această sărbătoare are o semnificație deosebită în tradiția creștină ortodoxă și catolică de Răsărit.

În ajunul sărbătorii se oficiază Vecernia Mare, iar în ziua praznicului se săvârșește Sfânta Liturghie. Cântările liturgice subliniază rolul esențial al Fecioarei Maria în planul mântuirii, fiind numită în imnuri „Chivotul Sfințeniei” și „Poarta Luminii”.

Această sărbătoare face parte din seria praznicelor împărătești și are un profund caracter marian, întărind legătura spirituală dintre credincioși și Maica Domnului, considerată ocrotitoare și mijlocitoare înaintea lui Dumnezeu.

Tradiții și obiceiuri în România
În România, sărbătoarea este însoțită de numeroase tradiții și obiceiuri populare:

Se crede că este o zi potrivită pentru rugăciuni de mulțumire și pentru cereri de ajutor adresate Maicii Domnului.

În unele zone, oamenii aprind lumânări pentru cei vii și cei adormiți, cerând ocrotirea și binecuvântarea Fecioarei Maria.

Este o zi considerată favorabilă pentru acte de caritate, cum ar fi oferirea de ajutoare celor nevoiași.

În calendarul popular, sărbătoarea este văzută și ca un moment care anunță iarna. În tradiția românească, se spune că vremea din această zi anticipează cum va fi anotimpul rece.

Intrarea în Biserică a Maicii Domnului și Postul Crăciunului
Această sărbătoare are loc în timpul Postului Crăciunului, iar Biserica îngăduie o dezlegare la pește, ceea ce face ca mesele să fie mai festive în familiile creștine.

Intrarea în Biserică a Maicii Domnului este un prilej de bucurie și reflecție spirituală pentru toți credincioșii.

Este o sărbătoare care ne îndeamnă să ne întoarcem spre Dumnezeu, să căutăm curăția sufletului și să ne încredem în mijlocirea Maicii Domnului, cea care a fost aleasă să poarte în pântece Lumina Lumii.

Fie ca această zi sfântă să aducă pace, binecuvântare și speranță în casele și sufletele tuturor credincioșilor.

Tradiții și superstiții

- în căminele credincioşilor este bine ca lumina candelei şi focul din sobe sau şemineu să ardă toată noaptea
- în această zi se fac previziuni referitoare la oameni şi la vreme
- se spune că în ziua se Vovidenie se deschid cerurile şi credincioşii înţeleg graiul animalelor
- se fac pomeniri pentru cei care au murit fără lumânare şi pentru cei înecaţi, ca să aibă şi ei pe lumea cealaltă calea luminată.

Lumânările aprinse pentru aceşti morţi sunt în formă de toiaguri, cât un stat de om, și apoi se învârtesc ca melcul.
de Ovidenie, se ung uşile şi ferestrele cu usturoi, împotriva farmecelor și a pagubei

- se spune că aşa cum va fi vremea în această zi, aşa va fi toată iarna
- sărbătoarea este cinstită de credincioşi prin rugăciune şi ofrande – bucate de post, pește și lumânări. Acestea sunt duse la biserică și sfințite, pentru a dobândi sănătate, bucurii și reuşite
- se spune că atunci când credincioşii respectă această sărbătoare, în anul următor vor avea hambarele pline şi belşug în gospodărie
- copiii pun crengi de măr în vase cu apă. Acestea, ținute în lumină și căldură, înmuguresc și înfloresc, și sunt folosite în noaptea de Anul Nou drept sorcove

Postul Crăciunului: Dezlegare la pește

În 21 noiembrie când se prăznuiește Intrarea maicii Domnului în Biserică este dezlegare la pește.

Postul Crăciunului durează şase săptămâni şi îi pregăteşte pe credincioşi pentru marea sărbătoare a Naşterii lui Iisus Hristos.

Semnificaţia postului are rădăcini în Vechiul Testament.

Personajele biblice apar postind în diverse ipostaze – patriarhii şi drepţii dinainte de Hristos, printre care Noe, Moise şi David petrec timp îndelungat în post şi rugăciune.

Zile cu dezlegare la pește în Postul Crăciunului:

- Joi, 21 noiembrie: Intrarea în Biserică a Maicii Domnului
- Sâmbătă, 23 noiembrie: Sfântul Cuvios Antonie de la Iezerul Vâlcea
- Duminică, 24 noiembrie: Sfântul Mucenic Clement, episcopul Romei
- Luni, 25 noiembrie: Sfântul Mare Mucenic Mina
- Sâmbătă, 30 noiembrie: Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României
- Duminică, 1 decembrie: Sfântul Prooroc Naum
- Sâmbătă, 7 decembrie: Sfânta Mare Muceniță Ecaterina
- Duminică, 8 decembrie: Sfântul Cuvios Patapie
- Marți, 10 decembrie: Sfântul Ierarh Spiridon
- Sâmbătă, 14 decembrie: Sfântul Prooroc Daniel și Sfinții Trei Tineri
- Duminică, 15 decembrie: Sfântul Prooroc Avacum
- Sâmbătă, 21 decembrie: Sfântul Ierarh Petru Movilă
- Duminică, 22 decembrie: Sfântul Mucenic Iulian

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News