România ar putea avea de câștigat de pe urma crizei din Grecia, existând șanse ca unii investitori să-și îndrepte interesul de afaceri spre țara noastră, a declarat luni, la Deva, parlamentarul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE).
El a arătat că România se bucură de stabilitate și că nu există pericole în ceea ce privește depozitele aflate în băncile românești cu capital grecesc.
"Situația provocată de rezultatul referendumului pe fondul crizei din Grecia are urmări asupra leului, dar sunt convins de faptul că acestea sunt temporare. (...) România se bucură de stabilitate, iar cei care au bani în băncile așa-zis grecești, de fapt bănci românești cu capital grecesc, nu trebuie să-și facă probleme deoarece depozitele sunt garantate de BNR până la suma de 100.000 de euro. Exportatorii au fost cei care au pierdut, însă, cinic vorbind, pe termen lung, România ar putea să câștige de pe urma crizei grecești, existând șanse ca unii investitori să se reorienteze spre țara noastră", a declarat, într-o conferință de presă, deputatul european.
În opinia europarlamentarului, interesul Greciei este să realizeze un acord cu Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană și FMI, iar interesul comun european este respectarea acestui acord.
Iuliu Winkler a menționat că ieșirea Greciei din zona euro nu este o soluție, apreciind că, într-un astfel de scenariu, marele perdant va fi UE și proiectul european, pierderile urmând să fie decontate de cetățenii greci și nu de către Guvernul Tsipras.
"Grecia a ajuns în această situație din cauza modului populist de a face politică, dar și pentru că s-au făcut greșeli în Eurogrup și la nivelul UE. (...) Criza din Grecia poate deveni contagioasă din punct de vedere economic și financiar, dar este extrem de grav că poate deveni contagioasă din punct de vedere politic", a arătat deputatul european, referindu-se la ascensiunea unor partide politice extremiste, în mai multe țări europene.
Iuliu Winkler a mai spus că o altă cauză pentru criza din Grecia rezidă într-o eroare structurală și anume decizia de a avea un buget comun al UE de doar 1% din PIB-ul cumulat al statelor membre. În acest context, el a amintit faptul că în anii `70 a existat un plan care prevedea un buget comun de 7% din PIB-ul cumulat al statelor membre, un buget care ar fi conferit o susținere mai consistentă a zonei euro și care ar fi putut permite o gestionare mai eficientă a crizei economice și financiare a UE și chiar a celei din Grecia.
Preluare: AgerPres.ro