Din cele 25 de cereri complete, adica însoţite de toate documentele prevăzute de lege, 23 au plecat deja spre avizare la Ministerul Justiţiei, iar două urmează să fie trimise. De la minister aceste cereri se întorc la Preşedinţie cu un aviz, pozitiv sau negativ, care însă nu este obligatoriu pentru preşedinte. După ce o cerere se întoarce de la Ministerul Justiţiei, preşedintele decide dacă o acceptă şi graţiază persoana pentru care s-a făcut solicitarea sau nu. Sigur, şeful statului poate cere şi documente suplimentare dacă are îndoieli într-o cauză atunci când vrea să ia o decizie.

Printre cei care i-au cerut lui Klaus Iohannis graţierea nu este niciun politician şi niciun membru al clanului Bercea, deşi există o cerere depusă pentru un anume Florin Anghel. Nu doar cei care i-au scris lui Klaus Iohannis pot spera, însă, la o graţiere, ci şi cei care i-au trimis cereri lui Traian Băsescu, pentru că fostul preşedinte a lăsat moştenire peste 600 de astfel de dosare. Şi aici avem şi câteva exemple. Familia fostului patron de la Gloria Bistriţa, Jean Pădureanu, i-a cerut lui Traian Basescu sa-l gratieze pe motiv ca fostul om de fotbal, condamnat la 3 ani si patru luni de inchisoare in Dosarul Transferurilor este foarte bolnav.

Si familia nutriţionistului Gheorghe Mencinicopschi, in varsta de 66 de ani, condamnat la opt ani de închisoare în dosarul ICA, vrea graţiere de la preşedinte. Fiica nutriţionistului spune că tatăl ei se comportă exemplar în închisoare, a scris deja o carte, iar aceste argumente ar putea sustine o cererea de graţiere.

De ani buni, cam de când fostul presedinte si-a inceput cel de-al doilea mandat, au cerut gratierea şi teroristul de la Jean Monnet, condamnat la 18 ani de inchisoare, avocatul Cămătarilor, Mihai Costea, condamnat la 13 ani, si multi alti romani condamnati pentru furt, pentru nerespectarea deciziilor judecatoresti si inclusiv pentru crime.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News