Căci toată campania electorală de patru ani, respectiv de cinci ani în cazul prezidenţialelor (c-atâta ţin campaniile neoficiale pe aceste meleaguri binecuvântate de Dumnezeu şi pângărite de tâlharii ce-şi zic aleşi), au ca ţintă finală înşfăcarea/câştigarea cu orice preţ şi prin orice mijloace a alegerilor generale, ştiut fiind faptul că, potrivit actualei Constituţii de haram, România este o îndărătnică şi anapoda struţo-cămilă cu statut semiprezidenţial, motiv pentru care pâinea şi cuţitul sau banul şi legea din această ţară se află în mâinile murdare ale şparlamentarilor penali, că ei sunt cei mai nocivi şi mai uniţi, iar preşedintele cu necesitate devine în acest mod un caraghios şi costisitor apendice politic – din cinci în cinci ani se cheltuie bani grei cu desemnarea unui şef de stat cu rol decorativ, care n-are nici măcar atâta putere ca să dea de pământ cu demnitarii hipercorupţi, dar înaintea căruia membrii tuturor guvernelor postdecembriste ţin cu dinţii protocolului miştocăresc să-şi depună jurământul de credinţă faţă de ţara mai apoi trădată la fiecare pas.

Iată de ce toate celelalte mascarade cu pretenţii democratice (alegerile locale, euroşparlamentare şi prezidenţiale), nu sunt decât penibile interludii sau divertismente, care au menirea să mai învioreze niţeluş necontenita încordare danubiano-pontică datorată uriaşei mize a înşelăciunii generale.

„Foarte bine, mi-am zis eu, că actualul ghiveci penelisto-pedelist deja şi-a finalizat listele pentru locale. Asta dovedeşte că-şi ia în serios rolul politic ce-l are de jucat în această ţară şi că (probabil) şi-a îndepărtat măcar o parte consistentă din zgura strategiilor cu care purcede la drum...”

Când colo, stupoare! Nici urmă de aşa ceva. Ba dimpotrivă. Uitându-mă pe lista catindaţilor desemnaţi pentru Maramureş (prin extrapolare este de presupus că la fel se prezintă maşinaţiile peneliste în toată ţara), pe ea apar nu numai nume aprig controversate, ci chiar şi din acelea definitiv compromise pentru politica prezentă şi de viitor, fie că unii dintre aceştia deja au stat la răcoare, fie că alţii, intraţi în ghearele DNA-ului cu mai multe dosare pe rol şi în lucru, deja simt în ceafă suflarea ca de gheaţă a puşcăriei.

Concret, pentru şefia Consiliului Judeţean Maramureş este desemnat nimeni altul decât mult controversatul pedelist Mircea Man, actualmente destupat (pardon, deputat), Cristian Anghel pentru cea de primar al municipiului Baia-Mare, adică acela care acuma este curat ca lacrima în ochii colegilor de partid după exemplara ispăşire a unei pedepse corecţionale de un an şi ceva, iar Ovidiu Gheorghe Nemeş pentru fotoliul de primar al municipiului Sighetu Marmaţiei, vasăzică taman omul care nu mai ştie pe unde să scoată cămaşa din pricina proceselor cu care s-a pricopsit de când îşi face făcutele în politică şi la Primărie.

Prin urmare, cam la atât se reduc hazoasele schimbări îndelung clamate de noul PNL vechi: La vremuri noi tot noi, adică tot ăia vechii şi cu nenumărate bube în căpăţâni, şi asta fie pentru că toţi din filială sunt o apă şi-un pământ, fie mai degrabă pentru că asta-i implacabila cutumă în interiorul partidului!

Dar ţinând morţiş să-şi mulţumească oamenii de bază la furăciune şi contribuţii, adică penalii, de fapt PNL în acest chip ticălos pune zdravăn umărul la generalizarea acelei imagini de coşmar cu alesul reţinut şi care, în ovaţiile fanilor, este condus cu cătuşe la mâini de către mascaţi ca să depună jurământul de credinţă faţă de clan, partid şi afacerile sale curat murdare...

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News

Citește și