Deşi suntem ţarӑ francofonӑ, atât de francofonӑ încât aud prea supӑrӑtor de des aud „deja vu” în locul normalului – dupӑ regulile de pronunţie ale limbii franceze - „deja vü” (încercare de transcriere foneticӑ), mӑ folosesc de https://fr.wiktionary.org/wiki/les_jeux_sont_faits şi de https://fr.wiktionary.org/wiki/rien_ne_va_plus care explicӑ foarte limpede (şi) sensul figurat al expresiei aleasӑ ca titlu pentru articol.
„Les jeux sont faits; rien ne va plus” se spune şi cu alte ocazii, nu numai în cazinouri. Se poate spune aşa când e „prea târziu pentru a schimba cursul destinului” şi „nicio piesӑ de pe masa de joc nu mai poate fi atinsӑ”.
Nu despre francofonismul nostru din ce în ce mai subţire este articolul de faţӑ, ci despre ce ne intereseazӑ pe toţi cel mai tare în aceste momente: alegerea preşedintelui României.
Ţara e împӑrţitӑ acum în trei: o parte nu va merge la vot pe 24 noiembrie pentru niciun motiv (din douӑ posibile), altӑ parte va vota cu doamna Dӑncilӑ, altӑ parte cu domnul Iohannis. Sigur cӑ una-douӑ confruntӑri televizate ar fi fost binevenite, dar n-ar fi schimbat opţiunile votanţilor. Omul vede doar ceea ce vrea sӑ vadӑ, aude doar ceea ce doreşte sӑ audӑ.
Mӑ întorc în urmӑ la prea fleşcӑita campanie pentru alegerea presedintelui dintre prea mulţii candidaţi, susţinuţi, aproape toţi, de partide sau partiduleţe (folosesc diminutivul pentru a sublinia micimea lor, nu pentru a-mi exprima simpatia pentru ele). Toţi candidaţii cu partide-n spate au subliniat cӑ dacӑ ajung la butoane vor fi preşedinţi pentru toţi locuitorii României, cӑ nu vor favoriza nicicum membrii partidelor din care au irumpt.
Daţi-mi voie sӑ mӑ îndoiesc de aceastӑ promisiune. E omeneşte sӑ vrei sӑ-i rӑsplӑteşti (uneori cu vârf şi îndesat) pe cei care te-au ajutat ca dupӑ cinci sau zece ani de „muncӑ asiduӑ” dar din când în când sӑ ai „cӑsuţa” ta bine pӑzitӑ, o prea îndestulӑtoare pensie, etc.
Aşa a fost, aşa va fi pentru alegerea preşedintelui României. Niciunul n-a zis cӑ dacӑ ajunge Şef Suprem va face demeresurile pentru reinstaurarea Monarhiei, singura variantӑ care ne-ar scӑpa de circul acesta al „independenţilor” de partide din momentul în care ar lucra la Cotroceni. Uitaţi-vӑ la procentele obţinute de candidaţii fӑrӑ partide susţinӑtoare. Sӑ nu-mi spunӑ nimeni cӑ dacӑ ajunge Viorica preşedintӑ nu va ţine cu PSD. Despre Klaus, ce sӑ mai vorbim… Nu s-a „dezlipit” de PNL niciun moment în toţi aceşti trişti cinci ani. Atunci, ce sӑ mai vorbim? Tuturor candidaţilor le-ar fi plӑcut sӑ fie preşedinte. E un loc de muncӑ plӑcut, nu ?...
În 2014, la insistenţele lui Klaus Iohannis, au fost douӑ confruntӑri televizate. Una a fost moderatӑ de Rareş Bogdan, europarlamentar actual din lista PNL, alta a fost moderatӑ de Mӑdӑlina Dobrovolschi Puşcalӑu, purtӑtorul de cuvânt al preşedintelui Iohannis. Acum cinci ani, în ambele întâlniri a ieşit mai bine Victor Ponta. Urmӑrile au fost zero ! Explicaţia e simplӑ: întotdeauna, fie cӑ acceptӑm, fie cӑ nu,
„Les jeux sont faits; rien ne va plus!” Hélas…
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News