Pentru prima dată, în alegerile pentru Parlamentul European, formațiunile politice europene vor participa având deja fiecare desemnat propriul candidat pentru președinția CE, deși ultimul cuvânt în acest sens le va reveni șefilor de stat și de guvern ai celor 28.

Socialdemocrații, liberalii, verzii și progresiștii și-au ales deja candidatul în cursa pentru președinția executivului european, în care, pentru prima dată, sunt implicați în mod direct cetățenii cu votul lor.

Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D) și-a pus încrederea în actualul președinte al Parlamentului European, Martin Schulz, liberalii europeni (Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, ALDE) au optat pentru fostul premier belgian și europarlamentar Guy Verhofstadt, Verzii (Verzi/Alianța Liberă Europeană) pentru Jose Bové (Franța) și Ska Keller (Germania), iar stânga europeană (PIE) pentru Alexis Tsipras (Grecia).

Partidul Popular European (PPE), la rândul său, se va reuni în zilele de 6 și 7 martie la Dublin pentru a-și desemna candidatul. Sunt vehiculate multe nume, însă dintre ele se evidențiază numai cel al fostului premier luxemburghez și fost președinte al Eurogrupului, Jean-Claude Juncker, și cel al directorului general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Christine Lagarde.

Legătura directă dintre votul pentru PE și alegerea președintelui CE este numai unul dintre elementele care, potrivit purtătorului de cuvânt al PE, Jaume Duch, fac ca viitoarele alegeri europene „să fie diferite”.

Alegerile din mai vor fi primul plebiscit al europenilor privind modul în care Bruxelles-ul a gestionat criza economică și, de asemenea, primele alegeri de când Parlamentul European are putere de codecizie cu guvernele celor 28 datorită Tratatului de la Lisabona.

Aceste elemente contribuie la „normalizarea” alegerilor europene, a spus Duch.

Primele țări în care se va exprima votul vor fi Regatul Unit, Irlanda și Olanda (22 mai), urmate de Estonia (24) și restul țărilor în data de 25 mai. Primele estimări vor fi date publicității în 25 mai, la ora 20.00 GMT, când se vor închide ultimele urne (Italia).

Două zile mai târziu, șefii de stat și de guvern, reuniți la un dineu informal, vor discuta despre succesorul lui José Manuel Durao Barroso. Președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a trimis deja invitația în acest sens.

Conform dispozițiilor în vigoare, guvernele europene trebuie să propună un nume pentru președinția Comisiei, iar Parlamentul își va exprima opțiunea prin vot secret, fiind nevoie de o majoritate absolută de 376 voturi (jumătate plus unu din numărul de 751 eurodeputați) pentru a fi ales.

Potrivit unor surse parlamentare, este puțin probabil ca șefii de stat și de guvern să propună după alegeri un candidat diferit de cei desemnați de propriile partide politice europene în timpul campaniei.

Acești candidați vor dobândi vizibilitate prin campania lor și prin intermediul a cel puțin o dezbatere televizată pe care o vor transmite în direct toate televiziunile europene vor dori să facă acest lucru, la o dată și într-un format ce urmează a fi stabilite.

Dacă totul va decurge conform calendarului, în prima reuniune plenară a Parlamentului European — între 1 și 3 iulie — se va constitui noul hemiciclu și vor fi aleși președintele și vicepreședinții, iar în a doua — între 14 și 17 iulie — se va exprima votul cu privire la viitorul președinte al CE.

Cel ales va trebui să-și dedice vara negocierilor cu diferitele guverne europene cu privire la viitorii comisari europeni și portofoliul preluat de fiecare țară, astfel încât noua Comisie să înceapă să lucreze în octombrie.

Se vor încheia astfel opt ani de președinție Barroso, etapă marcată în a doua jumătate de cea mai gravă criză economică și de legitimitate instituțională trăită până acum de Uniunea Europeană, potrivit aceleiași surse.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News