În cimitire, îşi fac apariţia şi cei care aşteaptă ca aparţinătorii să dispară, pentru ca apoi să fure florile sau coroanele depuse în memoria celor dispăruţi, după care, fără niciun dram de regret, le valorifică. Obiectele se vând din nou, ca-ntr-un circuit perfect.

Nici municipiul Baia Mare nu e ocolit de astfel de practici. Maria B. povesteşte că s-a deplasat zilele trecute la unul din cimitirele din oraş pentru a curăţa mormintele membrilor familiei care au decedat. Nu mare i-a fost surpriza atunci când a fost întâmpinată de un ţigan. Femeia spune că acesta i-a cerut bani, iar în mână ţinea o şurubelniţă. „M-am speriat, aşa că i-am dat. Mi-a fost teamă să nu fiu înjunghiată. Nu era nimeni în preajmă care să mă ajute”, spune ea.

Paznici de cimitire, bătuţi

În municipiul Baia Mare, cele mai multe cimitire sunt în administrarea cultelor religioase. Doar două sunt în ograda municipalităţii, respectiv Horea II şi fostul Tanatorio. Responsabilii din cadrul administraţiei locale recunosc că sunt probleme cu cerşetorii şi „şmecheraşii” de ocazie.

„Am făcut tot ce am putut. Recent, am trimis o adresă Poliţiei Locale pentru a le solicita intensificarea controalelor în cimitire şi în zonele adiacente. Şi în anii trecuţi, poliţiştii locali au fost cei care i-au mai alungat pe cerşetori. Unii vin şi fură poşete. De obicei, vin copiii de ţigan la cerşit. Dar vin întotdeauna însoţiţi. Adulţii le spun unde şi cum să acţioneze. Dacă le atragi atenţia, vin mai mulţi şi te ameninţă. S-a întâmplat să văd cum un puştan i-a smuls poşeta unei bătrâne. Am reacţionat imediat, l-am prins pe hoţ, dar imediat au apărut părinţii. Am avut noroc cu un echipaj al Poliţiei Locale care s-a aflat în zonă. Au fost şi situaţii în care paznicii au fost luaţi la bătaie de ţigani”, a explicat Ţiprian Precup, şef sector Administrare Cimitire Municipale în cadrul Serviciului Public Ambient Urban al Primăriei Baia Mare.

Profanări de morminte în fiecare an

Potrivit responsabililor, hoţii nu se rezumă doar la poşete, telefoane sau bani. Ei merg şi mai departe, punând „pe roţi” un adevărat mecanism de făcut bani. Primul pas al afacerii este furtul de flori şi coroane de pe morminte. Pasul doi necesită intervenţia unui intermediar. „Au pe cineva în piaţă cărora le vând marfa furată. Mai departe, bunurile sunt vândute din nou”, a precizat Ţiprian Precup.

Din păcate, persoanele dubioase care „bântuie” prin cimitire recurg şi la gesturi de vandalism.

„În fiecare an, avem două-trei cazuri de profanare de morminte. Anul acesta, am avut două. Ultimul a fost în primăvară. Vin, dărâmă cruci şi pietre funerare cu piciorul. A venit şi poliţia pentru constatări”, a arătat administratorul cimitirelor, precizând că soluţia potrivită ar fi montarea de camere de supraveghere video, pentru a-i ţine la distanţă pe infractorii care îşi bat joc de memoria celor dispăruţi.

Cerşetori căutaţi pentru pomană, în Sighet

Şi în Sighetu Marmaţiei, cerşetorii „bântuie” prin cimitire. Viceprimarul municipiului de pe Tisa, Horia Scubli, spune că sunt mai puţini acolo, iar asta datorită specificului zonei. „Percepţia oamenilor aici este de a da pomană celor nevoiaşi. Şi eu am fost la Luminaţie şi am căutat cu privirea cerşetori pentru a le da de sufletul celor plecaţi. Am văzut doar trei. Aici, cerşetorii sunt destul de căutaţi în astfel de ocazii. E un pic cam inuman să nu-i lăsăm pe oameni să le dea cerşetorilor pomană. Nu am avut probleme cu furturile. Au fost, ce-i drept, dar foarte rar, ca excepţii. Nu am avut, însă, probleme cu furturi de flori şi coroane pentru revânzare, pentru că aici avem un avantaj. Aşa-zişii cerşetori merg în Ucraina, cumpără bunuri, după care le vând în ţară şi fac ceva bani din comerţ. Ilegal, dar comerţ. Aşa că nu se pretează la astfel de acte de vandalism, pentru că fac şi 50 lei dintr-un drum de Ucraina”, a arătat Horia Scubli.

Mult mai linişte la ţară…

Acte de violenţă sau furt sunt şi mai rare în mediul rural, spun primarii din teritoriu. La Sălsig, spre exemplu, cimitirele aflate în administrarea parohiilor au fost trecute în administrarea primăriei. „Nu există furturi, nu prea se întâmplă! Până acum un an-doi, cimitirele s-au aflat în administrarea parohiei şi a consiliului parohial. Deşi ele sunt în domeniul public din 2002, a existat o înţelegere tacită între biserică şi autoritate locală pentru administrare. „Am făcut împrejmuiri, astfel că situaţia e sub control. Oamenii deja se pregătesc pentru Luminaţie de o săptămână şi ceva”, a explicat Florian Lucian Luca, primarul comunei Sălsig.

Şi în Săcălăşeni, actele reprobabile sunt extrem de puţine. „Activitatea de cerşetorie nu e plăcută pentru nimeni, nici pentru cei care sunt chemaţi să dea bani, nici pentru cei care o exercită. La noi se întâmplă cam rar asta. Asta ne diferenţiază de oraş. La ţară se trăieşte momentul mult mai sobru, mai creştineşte. E un eveniment sacru, trăit cu frică de Dumnezeu. La ţară, oamenii merg pentru un scop bine definit, nu cu gânduri negre. La noi, poliţia nu prea are treabă cu astfel de evenimente. Sunt furturi, dar nu la Luminaţie. Mai e un avantaj la ţară; oamenii se cunosc bine între ei. La oraş, e aglomeraţie”, a spus Emilian Pop, primarul comunei Săcălăşeni.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News