Turiștii români și străini care ajung în Maramureș pentru a petrece scurte vacanțe au devenit dependenți de bucătăria tradițională axată pe preparate specifice gospodăriei țărănești.
Din cele peste 400 de pensiuni răspândite în satele și comunele așezate de-a lungul Văii Vișeului și Marei, în zona etnografică "bătrână" a Maramureșului, dar și în pensiunile din satele situate la șes, platourile bine garnisite cu preparate din carne, brânzeturi, ceapă, dar și gulașul, supa de pui, gătite după influențele bucătăriei ungurești, fac deliciul oricăror mese de la care nu se dau înlături nici românii, dar nici turiștii străini încântați de aroma îmbietoare a preparatelor.
Bujor Marchiș, acum director comercial într-un mare lanț hotelier cu baza în municipiul Baia Mare, a început ucenicia ca bucătar, ospătar, șef de sală și și-a păstrat foarte bun reflexele de bucătr, el fiind și un bun cunoscător al bucătăriei tradiționale.
Fostul bucătar ce a lucrat în complexe hoteliere recunoscute din Maramureș consideră că preparatele tradiționale reprezintă cheia unui turism plin de succes, la care se adaugă serviciile de înaltă clasă. Orice abdicare în favoarea unor amănunte aparent irelevante poate scoate orice hotel, pensiune, motel sau restaurant din cursa unei concurențe încinse în care primează calitatea.
"Platourile tradiționale compuse din cârnațul de casă, toba, slănina de casă, caltaboșul, completate cu brânza telemea care provine de la stână, lângă care se pune ceapă, compun unul dintre cele mai apreciate meniuri ce dau startul unei mese. Ceapa nu va lipsi de pe platoul rece, iar turiștii care au venit de Paști anul acesta în Maramureș, la Borșa, au fost foarte încântați de platourile tradiționale. Deși mai sunt cazuri în care platoul rece se mai completează și cu alte bunătăți, indiferent de conținutul platoului, cârnațul nu are voie să lipsească; cârnațul de casă care e uscat (....),în nici un caz nu se pune cârnaț crud, cârnațul de casă odată uscat e mult mai bun și are un gust plăcut când e însoțit de telemea (...), nu lipsește slănina afumată. Eu zic că imaginația e totul în realizarea și diversificarea unui platou rece în care turistul trebuie să găsească tot ce ține de bucatele locului", a spus Bujor Marchiș.
Ex—bucătarul spun că toate pensiunile rurale din Maramureș care se respectă însoțesc masa de prânz de un gulaș, supă de pui, ciorbă de legume sau alte preparate, lângă care tochitura cu mămăligă ocupă un loc distinct.
"Pe lângă platoul tradițional, din majoritatea pensiunilor nu lipsește supa, ciorba, supa de găină (...), găină crescută în curtea gospodarului și nu cumpărată din magazin. Ciorba de legume, legume tot din grădină, apoi tochitura maramureșeană, unul dintre cele mai solicitate și căutate mâncăruri de turiști. Tochitura e un amestec de carne porc, pui și vită, cârnăciori picanți, sos brun și se servește cu mămăligă. Pentru a fi mai îmbietoare, mămăliga se așază în mijlocul unei farfurii plate, iar în jurul mămăligii se pune tochitura, urmată de un ou peste care apoi se răzuește un pic de cașcaval pentru a garnisi preparatul, a-i da un aspect vizual dar și un gust deosebit. Tochitura cu mămăliguță e unul dintre mâncărurile cele mai căutate și apreciate de turiștii români și străini. E unul dintre cele mai solicitate preparate", a mărturisit Bujor Marchiș.
Gulașul la ceaun dar și alte preparate din carne pregătite la foc cu lemn de brad, în aer liber, dau mâncării un gust aparte, iar cei odată pătrunși de gustul sacru al unor astfel de bunătăți culinare vor reveni în Maramureș.
"În unele pensiuni, spre deliciul călătorilor, se prepară gulașul la ceaun, tocăniță la ceaun, iar de Paști au fost pensiuni sătești care au avut special în meniu miel la ceaun, iar turiștii sunt extrem de încântați că pot să servească o gamă atât de diversificată de preparate la ceaun, inclusiv tochitura poate fi astfel pregătită, iar când turiștii au suficientă răbdare și asistă la pregătirea mâncării sunt și mai încântați, unii curioși întreabă și de rețeta de preparare pentru a încerca și ei acasă", a precizat fostul bucătar.
Bujor Marchiș crede că bucătăria țărănească e foarte simplă și se bazează pe îndemânarea gazdei în a pregăti mâncarea, iar micul dejun acompaniat de mămăliga cu brânză e "regalul" unei zile aflate la început, când satul abia se trezește din somn, iar dimineața se arată veselă peste munți.
"De fapt, o mare parte din rețetele bucătăriei tradiționale țin de imaginația și perspicacitatea bucătarului, gospodinei sau proprietarului care nu se dă în lături în a pregăti mâncarea. Și pare surprinzător, dar mereu bucătăria tradițională, în simplitatea ei, e foarte apreciată atât de români cât și de străini, pe lângă cele mai sofisticate rețete. Faima pensiunilor rurale din Maramureș vine din micul dejun unde mămăliga cu brânză, smântână și eventual slănină e principalul meniu. Și repet: toate ingredientele de preparare provin din gospodăria proprietarului, ceea ce schimbă mult lucrurile. Apoi, un alt meniu e omleta țărănească din care nu lipsesc șunca, ciupercile, slănina. Cred că mămăliga cu brânză și smântână urmată de omleta țărănească e principalul meniu prin toate pensiunile sătești", a povestit Bujor Marchiș.
Experimentatul bucătar crede că gustul deosebit la preparatelor din pensiunile rurale rezultă din produsele și ingredientele care provin din gospodărie.
"Nu există termen de comparație între preparatele din gospodăria țărănească și cele din restaurante. Nu există comparație între oul de casă și cel de magazin, între carnea din gospodărie și cea din magazine. Și mai concret: e o mare diferență între supa din găină de casă și cea din carnea luată din magazine (...), gulașul e un alt exemplu teribil din bucătăria tradițională; gulașul făcut acasă după gust e un deliciu culinar, iar cei care ajung în Ardeal trebuie neapărat să încerce un gulaș. Noi în restaurant pregătim gulașul după rețetă, însă proprietarul unei pensiuni sătești face gulașul după propriul gust și mereu e un gust foarte reușit. O mâncare apetisantă, extrem de hrănitoare și mereu tentantă. Gătitul la ceaun înseamnă un alt gust al mâncării fără îndoială și asta spun toți turiștii care ajung în Maramureș de primăvara până toamna", afirmă Bujor Marchiș.
El spune că o masă gustoasă cu mâncarea pregătită la ceaun, pe foc din lemn de brad ori altă esență, îl face pe orice turist să se gândească să revină în nord-vestul țării.
"Dacă eu aș fi turist în Maramureș, negreșit aș opta pentru mâncarea la ceaun; în primul rând, urmată de nelipsitul platou tradițional, însoțit de țuică, nelipsita țuică de pe masa musafirului, vinul de casă, vișinată, astea nu lipsesc niciodată de pe masă. Păi, mâncarea de pe platoul tradițional nici nu poate fi digerată, mestecată, îmbucată dacă țuica ar lipsi din meniu. Nu cred că bucătăria tradițională va pierde în favoarea unor rețete de import pentru că românul, dar și călătorul străin va fi mereu tentat să încerce bucatele tradiționale, băuturile locului, pâinea coaptă pe vatră, vânatul, peștele acolo unde e specific, însă oricât de mare ar fi tentația de a face impresie, bucătăria tradițională va fi mereu căutată, apreciată, încercată și ... povestită!", a spus Bujor Marchiș.
Debutul agroturismului din anii `90 a fost încurajator pentru actuali proprietari care au încercat să asimileze rețete din toate zonele țării, dar turiștii au refuzat să încerce aceleași preparate pe care deja le aveau și acasă de mulți ani. Așa că s-a revenit în scurt timp la bucătăria locului, care s-a dovedit a fi de bază în aducerea de noi clienți.
"În primii ani de agroturism, proprietarii din Maramureș au încercat să asimileze preparatele culinare din sudul țării, zona Moldovei, Banatului, dar turiștii au dorit cu orice preț să mănânce numai din preparatele locului și cred ca așa se explică și apariția în unele orășele de mici restaurante ce au în meniu preparate din bucătăria țărănească. Până la urmă, bucătăria tradițională a fost mult mai aducătoare de turiști decât rețetele aduse cu greu din altă parte a țării", a concluzinat Bujor Marchiș.
Preluare: AgerPres
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News