Merkel, tot mai criticată și cu popularitatea în scădere din cauza politicii sale de deschidere față de imigranți, le-a cerut miercuri, la Berlin, șefilor unora dintre cele mai mari companii din Germania să explice lipsa lor de acțiune și să facă schimb de idei despre cum pot progresa în această direcție.

Multe companii susțin însă că lipsa cunoștințelor de limbă germană și a calificărilor profesionale întâlnită la majoritatea refugiaților, precum și incertitudinile privind permisiunea lor de a rămâne în Germania sunt obstacole în calea angajărilor, astfel că sunt puține șanse ca situația să se schimbe pe termen scurt.

Merkel a declarat joi la postul de radio rbb că, în cazul în care va fi nevoie, vor fi adoptate măsuri speciale pentru a accelera integrarea refugiaților pe piața muncii, dar a recunoscut că acest lucru va necesita totuși timp.

„Mulți dintre ei se află la cursuri de pregătire sau așteaptă să fie înscriși. Prin urmare, cred că trebuie să dăm dovadă de puțină răbdare, dar este nevoie să fim pregătiți la orice moment pentru a dezvolta soluții viabile”, a spus ea.

Un sondaj realizat săptămâna trecută de Reuters în rândul celor mai mari 30 de companii listate la Bursa din Frankfurt a arătat că acestea nu ar fi angajat decât 63 de refugiați în total.

Dintre aceștia, 50 au fost angajați numai de compania de curierat Deutsche Post DHL, care a precizat că a aplicat o „abordare pragmatică” și folosește refugiați pentru a sorta și livra scrisori și colete.

„Dat fiind faptul că circa 80% dintre solicitanții de azil nu sunt înalt calificați, iar mulți nu vorbesc deocamdată limba germană la un nivel corespunzător, am oferit în principal posturi care nu necesită abilități tehnice sau numeroase interacțiuni în germană”, a precizat un purtător de cuvânt al companiei.

Directorul executiv al Deutsche Post, Frank Appel, a spus miercuri că grupul pe care îl conduce a angajat acum mai mulți refugiați, numărul total al acestora ajungând la 102.

Mai multe dintre cele 27 de companii care au răspuns la sondaj au precizat că este discriminatoriu să îi întrebe pe cei care aplică pentru angajare despre trecutul lor de imigranți, așa că nu știu dacă au angajat refugiați sau cât de mulți au angajat.

Însă, comentează Reuters, devine tot mai clar că optimismul inițial că valul de imigranți ar putea impulsiona creșterea economică și ajuta la acoperirea lipsei forței de muncă în Germania — unde populația activă ar urma să scadă cu până la 6 milioane de persoane până în 2030 — începe să dispară treptat.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News