De asemenea, judecătorii au menținut condamnarea de 5 ani de închisoare cu executare pentru Ioana Vârsta, fostă consilieră a Monicăi Iacob Ridzi.

Instanța i-a respins apelul lui Ridzi și a menținut decizia primei instanțe din 27 ianuarie 2014.

În schimb, Paul Diaconu, șef al Direcției Generale Economice și Resurse Umane a MTS (martie — septembrie 2009), a fost condamnat la trei ani închisoare cu suspendare, după ce acesta și-a recunoscut vina în instanță și a achitat un prejudiciu de 23.000 lei. La instanța de fond, Paul Diaconu primise 2 ani și 6 luni închisoare cu executare.

De asemenea, Daniela Elena Popa a fost condamnată la 2 ani închisoare cu suspendare, iar George Răzvan Nica Udangiu a primit 3 ani închisoare.

Celelalte condamnări au rămas neschimbate față de instanța de fond, toate pedepsele fiind cu suspendare: Marius Mărcuță — 3 ani, Florin Cătălin Mircea — 2 ani și 6 luni, Octavian Petru Dragomir — 3 ani, Claudia Radu — 2 ani și 6 luni, Petre Toia — 3 ani, Bogdan Iacobescu — 3 ani, Marius Cristian Negrea — 3 ani.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut că în perioada 17 martie — 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi, în calitate de ordonator principal de credite, a hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel național dedicate Zilei Naționale a Tineretului și externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

"A fost alocată, în acest scop, societăților comerciale Artisan Consulting SRL și Compania de Publicitate Mark SRL, suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată și aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului și Sporturilor a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locații din București, Costinești și 39 reședințe de județ, în care cunoștea că structurile proprii ale ministerului ori alte entități publice sau private vor desfășura manifestări de acest gen", susțin procurorii.

DNA menționează că, în acest fel, s-a urmărit crearea unei confuzii cu privire la identitatea prestatorilor pentru ca în final, să se poată plăti către SC Artisan Consulting SRL și SC Compania de Publicitate Mark SRL sumele substanțiale prevăzute în contracte, chiar și în absența unor contraprestații.

"În plus a decis divizarea achiziției în trei contracte, pentru a crea aparența organizării unor manifestări de amploare la nivel național care să justifice plata, către cele doua firme, a întregii sume alocate. Contractele includeau prestații supraevaluate, despre care ministrul știa că nu vor fi executate ori că vor fi realizate, în locul firmelor, de structurile proprii ale MTS, cu implicații financiare minime, având ca sursă tot bugetul MTS. Ulterior atribuirii contractelor, fostul ministru al Tineretului și Sportului a dispus plata sumei de aproximativ 3 milioane lei plus TVA prevăzută în cele trei contracte, deși cunoștea că firmele au efectuat prestații minime în valoare totală de peste 536.000 lei plus TVA", mai susțin anchetatorii.

DNA menționează că diferența dintre acela două sume și anume peste 2,7 milioane lei, aproximativ 650.000 euro, reprezintă prejudiciu în dauna MTS și constă în contravaloarea unor prestații neefectuate, supraevaluate sau care nu aveau legătură cu evenimentul.

"Corelativ, SC Artisan Consulting SRL și SC Compania de Publicitate Mark SRL au obținut foloase materiale în același cuantum. Exercitarea abuzivă a atribuțiilor de serviciu a constat și în aceea că inculpata Iacob-Ridzi a folosit resursele financiare ale MTS alocate Zilei Naționale a Tineretului pentru realizarea și difuzarea unor produse publicitare prin care și-a promovat imaginea de om politic, fapt ce contravine prevederilor art. 22 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice. Faptul că aceasta și-a promovat imaginea de om politic prin difuzarea unui spot TV la posturi de televiziune a fost stabilit de Curtea de Apel București prin sentința civilă pronunțată la 26 ianuarie 2010, definitivă și irevocabilă", se mai arată în comunicat.

DNA subliniază că, începând cu luna ianuarie 2009, după ocuparea funcției de ministru, inculpata Iacob-Ridzi a implicat în activitățile de organizare și gestionare a fondurilor instituției persoane din afara acesteia, între care și pe inculpata Vârsta, care a asigurat, în baza unei înțelegeri prealabile cu aceasta, punerea în aplicare a planului conceput de ministrul Tineretului și Sportului.

"Cu începere din luna aprilie 2009, cele două au atras în activitățile ilegale și alți angajați cu funcții de decizie și de execuție în cadrul MTS, respectiv pe inculpații Diaconu, Mărcuță, Toia, Dragomir, Mircea, Popa și Radu. Pe de altă parte, cu promisiunea atribuirii unor contracte publice în condiții extrem de avantajoase, au fost angrenați și reprezentanții unor firme private, respectiv inculpații Iacobescu, Nica-Udangiu și Negrea. Aceștia din urmă, alături de funcționarii sus menționați din minister, au participat efectiv la simularea organizării și derulării de către MTS a unei proceduri de cerere de oferte, pentru a acoperi caracterul ilegal al activităților", au constatat procurorii anticorupție.

Sursa citată mai precizează că planul respectiv a fost inițiat de Monica Iacob-Ridzi, care s-a implicat ca autor sau instigator la falsificarea a 15 înscrisuri oficiale, între care note de oportunitate și fundamentare a achiziției, ofertele celor două firme, documentația de atribuire și contractele ca atare.

DNA mai arată că, ulterior declanșării cercetărilor de către procurori, în 13 iulie 2009, inculpata Iacob-Ridzi, cu ajutorul lui Marius Mărcuță, a întreprins acțiuni în scopul zădărnicirii aflării adevărului, cei doi acționând astfel încât să fie șterse din calculatoarele MTS aparținând unora dintre co-inculpați date informatice și fișiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poștă electronică, dar și din memoria calculatoarelor.

Monica Iacob Ridzi, ministru al Tineretului și Sportului în perioada decembrie 2008 — iulie 2009, a fost trimisă în judecată în mai 2011 de procurorii DNA pentru săvârșirea mai multor infracțiuni: abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, fals intelectual în legătură cu fapte de corupție în formă continuată, participație improprie la infracțiunea de acces fără drept la un sistem informatic, săvârșită prin încălcarea măsurilor de securitate, participație improprie la infracțiunea de a modifica, șterge sau deteriora date informatice fără drept.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News