Încӑ de la început cititorul este introdus într-o altfel de lume: „Deşi era încӑ devreme, la orele timpurii ale primului tarif, lumina lӑmpii de ceaţӑ strӑpunsese deja norii şi evaporase roua de pe insulӑ”.

Apar specii noi de oameni: hamsterenii. „Nu existau roţi pe Ham, [...] aşa cӑ femeile hamsterene trӑgeau chiar ele brazdele lungi – un grup de şase mӑmici înjugate la singurul plug de pe insulӑ, cu lama sa din fierotenie masivӑ”.

Sunt multe cuvinte şi locuri inventate de autor. Într-un viitor îndepӑrtat, postapocaliptic, geografia lumii şi relaţiile sociale suferӑ mari schimbӑri, acestea din urmӑ în sens negativ. („Ea şi sotul ei [...] încӑlcaserӑ regulile PCO-ului trӑind împreunӑ, laolaltӑ cu copiii lor, sub acelaşi acoperiş. Purtarea lor dezgustӑtoare a fost adusӑ la cunoştinţӑ oraşului [...]”).

Cartea are la sfârşit un dicţionar pentru a-l ghida mai uşor pe cititor printre cuvintele cele noi ale autorului. Mӑ uit şi eu pe „dicţionarul explicativ” şi vӑd cӑ „fierotenie” înseamnӑ metal.

Rӑmân puţin la expresiile şi cuvintele inventate de scriitorul vizionar al viitorului sinistru, posibil cândva şi dau câteva exemple: „vanitate michellӑ” (adicӑ rea, înşelӑtoare), „moto” (animal cu cap mare şi ţepos), „burbӑros” (stofӑ groasӑ, asprӑ).

Autorul îşi îndreaptӑ cu eficacitate sӑgeţile sale ironice asupra societӑţii de consum din zilele noastre şi scrie: „Bӑiatul a luat Davidenia din mâna ei; şi-a plimbat degetul mare peste marginea odatӑ zimţatӑ, dar acum netezitӑ de peregrinӑrile de milenii prin lagunӑ, de pe vremea îndepӑrtatului ProdusînChina”.

Davidenia – conform dicţionarului despre care am amintit - este un „fragment din plastic depozitat în mare de cӑtre Dave la momentul ProdusînChina”.

Will Self, are abilitӑţile unui scriitor care-şi concretizeazӑ ideile (şi) în fraze care sper sӑ placӑ. Un exemplu:„Gândurile furioase ale taximetristului ţâşnirӑ prin parbriz şi ricoşarӑ pieziş în lumea nesimţitoare”.

Taximetristul este Dave Rudman, principalul personaj al romanului, care, în urma unor probleme familiale, aflat în stare depresivӑ, îşi scrie impresiile sale despre lume şi religie. Apare, astfel, o nouӑ credinţӑ, Davinitatea. Jargonul taximetriştilor e acum limbajul sacru, iar toatӑ lumea se conduce dupӑ Poruncile lui Dave.

Dave este „un bӑrbat solid cu umeri laţi, rotunjiţi de cocârjarea profesionalӑ. Avea burta standard a unui tip sedentar de patruzeci de ani.[...]. Ochii lui negri erau prea bulbucaţi şi prea apropiaţi. [...]. Urechile subţiri, cu vene vizibile, erau clӑpӑuge. [...] pӑrul – care oricum fusese greu de definit – îl pӑrӑsise, lӑsând în urmӑ o ţeastӑ bolovӑnoasӑ plinӑ de adâncituri ciudate şi umflӑturi stranii”.

Cartea e un dialog intermitent între trecut şi viitor, între concret şi fantasme, un amestec de umor şi cinism la adresa lumii actuale şi mai presus de toate acestea, este o atenţionare despre o posibilӑ lume viitoare, cu alte reguli de conduitӑ, cu alte principii morale, cu altӑ scarӑ de valori a umanitӑţii. Şi toate acestea, nicidecum mai bune decât cele de azi...

Will Self ne propune sӑ ne imaginӑm cum s-ar schimba faţa lumii dupӑ o catastrofӑ naturalӑ planetarӑ. Omenirea ar putea fi în regres din toate punctele de vedere si atunci un scenariu pentru viitor ar putea fi gӑsit chiar în „Cartea lui Dave”.

Iar despre autor, pentru cӑ nu putem separa iremediabil autorul de opera sa, pe Liternet.ro am gӑsit urmӑtoarea informaţie, prezentatӑ de Ana-Maria Onisei: [Will Self] „Ani la rînd s-a lăsat cules de pe podelele barurilor din cauza dependenţei de alcool şi de droguri şi, în 1997, şi-a pierdut jobul de la The Observer pentru că n-a rezistat nevoii de a lua heroină în timpul unui zbor electoral cu John Major”.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News