Oamenii de ştiinţă se pregătesc deja pentru o posibilă viitoare pandemie de coronavirus care ar putea lovi în 2028, sugerând un ciclu de şapte ani, prefigurat din 2004 încoace.
În acelaşi timp, cercetătorii au descoperit o nouă ţintă pentru dezvoltarea de medicamente mai eficace pentru viitoarele şi actualele coronavirusuri.
Pandemia de Covid-19 este încă aici, dar oamenii de ştiinţă se pregătesc deja pentru următoarea, dacă tendinţa îngrijorătoare va continua.
Cercetătorii de la Şcoala de Medicină Feinberg a Universităţii Northwestern consideră că există un tipar, cu o perioadă de şapte ani, începând din 2004, de la epidemia de sindrom respirator acut sever (SARS) din China, continuând cu epidemia de sindrom respirator din Orientul Mijlociu (MERS) şi apoi cu cea de Covid-19, care ar putea semnala că o altă epidemie de coronavirus ar putea sosi în 2028.
Din fericire, în ciuda acestor evaluări neliniştitoare, autorii studiului au descoperit o nouă ţintă în lupta împotriva Covid-19 şi a viitoarelor coronavirusuri.
„Sperăm să nu avem nevoie de acest lucru, dar vom fi pregătiţi”, a declarat Karla Satchell, profesor de microbiologie şi imunologie la Feinberg, care conduce o echipă internaţională de oameni de ştiinţă ce analizează structurile importante ale virusului.
Se caută un medicament împotriva viitoarelor coronavirusuri
Echipa de la Northwestern a cartografiat anterior structura unei proteine a virusului numită nsp16, prezentă în toate coronavirusurile.
Acest nou studiu oferă informaţii esenţiale care ar putea ajuta la dezvoltarea de medicamente împotriva viitoarelor coronavirusuri, precum şi a SARS-CoV-2.
Studiul dezvăluie o zonă cheie, într-o anumită proteină care ajută aceste virusuri să funcţioneze şi să infecteze oamenii.
Cercetătorii spun că dezvoltarea unor medicamente care să ţintească această zonă poate împiedica viitoarele tulpini de coronavirus să devină mortale.
„Ideea este ca acest viitor medicament să acţioneze la începutul infecţiei. Dacă cineva dintre apropiaţi s-ar infecta cu un coronavirus, ai putea alerga la farmacie să iei un medicament care trebuie administrat trei sau patru zile şi, dacă vă infectaţi, boala nu va fi gravă”, explică prof. Satchell.
Echipa internaţională a cartografiat trei noi proteine cu ajutorul tehnologiei 3D pentru a afla ce structuri sunt importante pentru aceşti agenţi patogeni.
Aceştia au descoperit un „buzunăraş secret” – care posedă proprietăţi adecvate pentru legarea unui ligand – în funcţionarea internă a virusului, care îi permite să se ascundă de sistemul imunitar uman.
Ce se știe până acum
Buzunarul specific coronavirusului se află în proteina nsp16, care este prezentă în toate tulpinile de coronavirus, nu doar în SARS-CoV-2.
Acest buzunar leagă un fragment din genomul virusului, care este ţinut în poziţie de un ion metalic. Coronavirusul foloseşte acest fragment ca şablon pentru toate componentele sale virale.
Autorii studiului consideră că există şanse mari de a crea medicamente care să ţintească acest buzunar şi să blocheze funcţionarea proteinei nsp16, fără a afecta funcţia proteinelor normale din corpul uman, care nu au acest compartiment.
Nsp16 este considerată una dintre proteinele virale cheie care ar putea fi inhibată de medicamente pentru a opri virusul la scurt timp după ce o persoană este expusă. Scopul este de a opri virusul din timp, înainte ca oamenii să se îmbolnăvească prea tare.
Deoarece s-au făcut puţine cercetări asupra nsp16, echipa prof. Satchell a lucrat pentru a genera informaţii cheie despre această proteină şi colaborează cu chimişti care vor folosi aceste informaţii pentru a concepe medicamente împotriva proteinei.
În timp ce unele dintre proteinele coronavirusului variază foarte mult, nsp16 este aproape aceeaşi la majoritatea dintre ele.
Mai mult, buzunarul unic descoperit de grupul lui Satchell este prezent în toţi membrii diferiţi ai coronavirusului.
Acest lucru înseamnă că medicamentele concepute pentru a se potrivi acestui buzunar ar trebui să funcţioneze împotriva tuturor coronavirusurilor, inclusiv împotriva unui virus care va apărea în viitor. Şi ar trebui să funcţioneze şi împotriva răcelii comune care este cauzată de un coronavirus.
Cercetătorii preconizează că orice medicament dezvoltat în urma descoperirii de către echipa sa a buzunarului coronavirusului ar face parte dintr-un cocktail de tratamente luat de pacienţi la începutul evoluţiei bolii.
Preluare: stirileprotv.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News