Guvernul României a trecut de linia roşie. Opoziţia internă trebuie să se mobilizeze iar intervenţia străină este legitimă în cazul Roşia Montană.
Prin avizarea, marţi, 27 august 2013, a unui “PROIECT DE LEGE privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere România”, Guvernul României încearcă suspendarea statului de drept şi subordonarea unor instituţii publice importante către interesele companiei private RMGC.
Este cel mai grav pas făcut de guvernarea rezultată după alegerile din 9 decembrie 2012. După cum foarte bine explică Mihai Goţiu, acest pas demonstrează, de fapt, că proiectul minier pe bază de cianuri de la Roşia Montană este ilegal.
Printr-o lege, cred, fără precedent în Uniunea Europeană, se încearcă acum să fie obţinut un vot profund imoral şi nedemocratic în Parlament pentru a se suspenda, pur şi simplu, legile care, în mod legitim, blochează proiectul minier pe bază de cianuri de la Roşia Montană. Ocultarea democraţiei printr-o aparenţă de vot care să aducă o majoritate în parlament în favoarea unei astfel de iniţiative reprezintă o măsură extrem de toxică pentru România.
Se depăşeşte, astfel, linia roşie, moment de la care este pusă în joc însăşi statura democratică şi a statului de drept din ţara noastră. Devine perfect legitim orice efort intern şi internaţional, civic, mediatic şi politic de stopare a proiectului RMGC. Este momentul, mai mult decât niciodată, pentru mobilizarea tuturor celor care se opun cianurii şi RMGC.
Democraţia nu înseamnă doar constituirea unei majorităţi şi votul acesteia exprimat prin orice fel de decizie. Simpla existenţă a unei majorităţi nu îi dă acesteia o legitimitate democratică. De vot larg majoritar, ba, adesea, unanim, se bucură pentru decizii abuzive şi dictaturile, dar asta nu le face “democratice”, ci tiranii ale majorităţii. Democraţia, pe lângă vot majoritar, depinde şi de garanţiile acordate drepturilor individuale şi drepturilor minorităţilor, de separaţia şi echilibrarea puterilor în stat, de buna arhitectură şi de funcţionarea statului de drept, de o justiţie independentă şi necoruptă.
Or, ceea ce încearcă acum să facă guvernul sperând că majoritatea USL din parlament se va conforma uşor, este să suspende statul de drept, întrucât ar trebui modificate o serie de legi importante fără nici o altă justificare decât aceea că ele împiedică realizarea proiectului RMGC. Alte legi, chiar dacă nu vor fi modificate, îşi vor înceta aplicabilitatea, punctual, în cazul proiectului de la Roşia Montană.
Mai mult, o serie de instituţii ale statului roman vor fi obligate, conform acestei legi, să emită avize pentru proiectul RMGC, acest lucru însemnând că li se suspendă capacitatea de evaluare şi deliberare internă. Spre exemplu, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice nu va mai exista ca instituţie propriu-zisă, ci se va cere doar ştampila şi semnătura pusă pentru avizarea proiectului cu cel mai mare impact negativ asupra mediului din istoria României. La fel Ministerul Culturii…
În esenţă, este urmărită subordonarea instituţiilor publice unor interese private.
Ce mai rămâne din efortul admirabil la vremea lui al multor europarlamentari români de la PSD şi PNL pentru a se vota rezoluţia privind interzicerea mineritului pe bază de cianuri în Uniunea Europeană? Rezoluţia a fost adoptată de către Parlamentul European pe data de 5 mai 2010, cu 488 voturi (48 voturi contra si 57 de abtineri) şi îndeamnă, la Art. 4, statele membre UE să nu susţină, direct sau indirect, astfel de exploatări:
„Calls on the Commission and the Member States not to support, either directly or indirectly, any mining projects in the EU that involve cyanide technology until the general ban is applicable, nor to support any such projects in third countries;”.
Responsabilitatea pentru situaţia creată nu revine însă, în întregime politicienilor. Este o problemă gravă de democraţie, fiind suspendată dezbaterea mediatică necesară într-o democraţie prin cumpărarea masivă de spaţii publicitare de către firma RMGC, lucru care duce la tăcerea unei mari părţi a presei asupra unor chestiuni relevante şi puncte de vedere critice privind subiectul. Prin eliminarea căilor democratice de dezbatere se va aluneca spre confruntare, iar aceasta riscă să îmbrace forme imprevizibile. Democraţia depinde de dezbatere. Dacă dezbaterea publică este anulată, se loveşte în substanţa democraţiei.
Acesta este războiul conştiinţei împotriva intereselor particulare şi politicianiste înguste. Sunt convins că Roşia Montană va fi apărată de către foarte mulţi oameni din ţară şi din străinătate şi că, în cele din urmă conştiinţa şi raţiunea vor prevala în faţa forţei financiare şi puterii politice ale celor care susţin RMGC, care sunt doar aparent uriaşe.