Aceste opt biserici sunt exemple remarcabile ale unei game de soluții arhitecturale din diferite perioade și zone. Ele arată varietatea de modele și măiestrie folosite la ridicarea acestor construcții, înguste, înalte de lemn, acoperite cu șindrilă. Ca atare, ele sunt o expresie vernaculară a peisajului cultural al acestei zone muntoase din nordul România, potrivit UNESCO.

Biserica de lemn a vechii mănăstiri din Bârsana face parte din grupul bisericilor de tip maramureșan, de mici dimensiuni, cu acoperiș dublu. Construită în 1720, biserica a fost supusă unui proces frecvent în cazul bisericilor și caselor de lemn, cel de strămutare.

Este unica biserică din cele opt selectate pe lista UNESCO care a fost inițial biserică mănăstirească și a fost transformată în biserică parohială, în anul 1806 când a fost mutată pe actualul amplasament (bârnele păstrează numerotarea incizată, necesară reclădirii), potrivit site-ului cimec.ro.

Configurația spațială și volumetria bisericii sunt cele care caracterizează bisericile tipice pentru Maramureș.

Biserica "Intrarea Maicii Domnului în Biserică" din Bârsana este situată în partea central nordică a satului pe o movilă din cimitir.

Planul bisericii include pridvorul, pronaosul și naosul, totul formând un corp rectangular la care se adaugă absida altarului decroșat; văzută din exterior biserica pare a fi de tip sală, dar în interior este împărțită prin pereți separatori, potrivit lăcașurilor de cult ortodoxe.

Pronaosul este strâmt, cu un plafon jos, cu plăci peste grinzi; el este separat de naos printr-o ușă centrală cu deschidere boltită flancată de două deschideri rectangulare boltite în partea exterioară; nu are ferestre. Intrarea din pridvor în pronaos se face printr-o ușă cu ancadrament rectangular, original ornat cu motive în dorsade sculptate în relief înalt.

Naosul are lărgimea maximă la parter; el se strâmtează la nivelul pereților laterali care susțin bolta. Naosul este separat de altar prin iconostas care formează un perete plin cu trei uși, ușile împărătești și cele două uși laterale numite uși diaconești. Este iluminat prin două mici ferestre decupate în pereții laterali.

Acoperișul bisericii are două niveluri, o streașină joasă și largă care înconjoară edificiul pe părțile de sud, vest și nord și care se continuă prin acoperișul prin cinci pante abrupte ale altarului și cu acoperișul central al bisericii; acesta are pante înclinate către nord și sud și două pante aproape verticale către vest și est.

Învelișul întregii construcții, inclusiv al turnului clopotniță este de șindrilă.

Deasupra extremităților vârfurilor acoperișului se ridică 3 cruci de fier forjat: 2 pe acoperișul principal și una pe acoperișul altarului. Biserica este integrată edificiilor de cult din județul Maramureș care au o elevație ridicată dezvoltate pe două registre.

Biserica "Intrarea Maicii Domnului în Biserică" a fost construită în 1720, după năvălirea tătarilor, în 1717, care au devastat și incendiat satul. Atunci au ars Mănăstirea Bârsana, bisericile din Cuhea, Dragomirești, Moisei și multe case din satele maramureșene. Toate acestea au fost refăcute, la fel și biserica mănăstirii din Bârsana.

În 1791, Mănăstirea Bârsana a fost desființată, așezământul a fost devastat, chiliile și clădirile anexe distruse, averea confiscată, o parte a averii a trecut în proprietatea mănăstirii greco-catolice de la Cernoc (Munkaci) iar, alta, inclusiv locul unde a fost mănăstirea ortodoxă, a devenit proprietate a bisericii parohiale din Bârsana.

În 1806, biserica așezământului a fost mutată mai aproape de sat, în locul numit Podurile Jbarului, unde se află în prezent.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News