Primul român care a semnalat necesitatea şi utilitatea acestor perdele forestiere a fost marele agronom şi om politic Ion Ionescu de la Brad, prin anul 1860. Pentru a convinge mai bine proprietarii de terenuri agricole despre rolul perdelelor forestiere de protecţie, a trecut la plantarea acestora în anii 1870-1872, prin propria moşie de la Brad-Roman, având ca scop “a crea adumbriri contra vântului”.

Din istoricul sistemelor de protecţie forestieră în România

În timpul Războiului de Independenţă din 1877-78, Carol I, deplasându-se spre front, a fost cartiruit în comuna Poiana Mare - Dolj, şi a observat în jur suprafeţe mari de teren nisipos nefolosit. După război, a cerut guvernului să se ocupe de aceste suprafeţe, iar în 1882 se începe împădurirea cu salcâmi a primelor 38 ha.

În judeţul Ialomiţa, în 1880, se plantează primele 20 ha cu perdele forestiere de protecţie socotite “colectoare de zăpadă şi domolitoare de vânturi”.
În 1881, B. Pizu propunea instalarea a 56 de fâşii de pădure de la Dunăre la podgorii, în zona Bărăganului şi în sudul Moldovei, distanţate între ele la 20 km. Între 1879 şi 1881, moşierul Sălcudeanu a acoperit cu perdele de salcâm moşia sa din zona Mărculeşti-Ialomiţa. Alţi moşieri procedează la fel la Jegălia (aproape de Ialomiţa) şi la Ciocârlia şi Izvoru - Constanţa.

În perioada 1890-1895, au fost fixate cu salcâm 3000 ha de nisipuri mobile.
Domeniile Coroanei Sadova-Dolj au fost împrejmuite cu salcâm în anii 1902-1907, pe o lungime de 500 km, amplasate în jurul tarlalelor de 25 ha.
În anul 1906, pe suprafaţa de 1000 ha dintre perdele, la Dâlga-Mărculeşti, Poarta-Albă, se organizează studii privind influenţa perdelelor asupra producţiei agricole.

În 1924, pe moşia cu teren nisipos a lui George {tirbei din Berteşti-Brăila, se plantează perdele forestiere de protecţie.

Citește mai mult pe revista-ferma.ro

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News