Ucraina s-a confruntat luni, 7 aprilie, cu pericolul secesiunii în zonele rusofone frontaliere cu Rusia, unde activiștii au proclamat "republica suverană Donețk", conform unui plan rus de "dezmembrare" a țării, după cum atenționează guvernul pro-european de la Kiev.

În fața acestui nou pericol cu care se confruntă fragilul guvern interimar instalat la Kiev după înlăturarea regimului Ianukovici, în februarie, Washingtonul i-a solicitat președintelui rus Vladimir Putin să înceteze "să destabilizeze" Ucraina și, la fel ca europenii în ultimele zile, a amenințat Moscova cu "noi sancțiuni contra economiei ruse" în caz de derapaj, precizează Biroul de presă al Casei Albe.

Tensiunile s-au amplificat începând de duminică, atunci când manifestanți proruși au pus stăpânire pe clădiri oficiale în mai multe orașe din estul Ucrainei, dând jos drapelele ucrainene în galben și albastru, pentru a arbora în locul lor drapele rusești în alb, albastru și roșu. Primind ordinul să evite orice incident sângeros, poliția i-a lăsat să treacă după câteva scurte ciocniri.

Vladimir Putin s-a angajat să apere "prin toate mijloacele", în caz de violențe, populațiile rusofone din republicile fostei URSS, iar desfășurarea a circa 40.000 de soldați ruși la frontierele cu Ucraina a stârnit temeri privind o invazie.

Dacă manifestanții au evacuat în dimineața zilei de luni clădirea administrației din Harkov, unde situația a rămas totuși extrem de tensionată întreaga zi, la Donețk, oraș cu un milion de locuitori, situat la circa 50 de kilometri de frontiera rusă, evenimentele s-au accelerat. După ce au pus stăpânire pe clădirea Administrației, manifestanții au intrat și în cea a Serviciilor de Securitate (SBU), iar luni unii activiști aveau arme. Un grup de necunoscuți a tras în aer lângă televiziunea locală.

Spre sfârșitul dimineții, baricadați în clădirile administrative ale orașului, separatiștii au proclamat, în ropot de aplauze și urale, "republica populară Donețk", după cum se poate vedea și din materiale video postate pe internet. Potrivit agenției de presă ruse Interfax, ei au decis să organizeze, până la 11 mai, un referendum privitor la suveranitatea regională, site-ul de informații "Ostrov" afirmând la rândul său că aceștia cereau alipirea la Federația Rusă.

Postul de televiziune ucrainean Kanal 5 a difuzat imagini cu un bărbat care cerea "forțe de intervenție" rusești, provocând temeri în legătură cu posibilitatea derulării unui scenariu similar celui care a avut loc în Crimeea, peninsulă a Ucrainei alipită în martie la Rusia, după un referendum nerecunoscut de Ucraina și Occident, care vorbesc despre anexare.

Încă înainte de anunțul care s-a făcut auzit la Donețk guvernul ucrainean proeuropean a denunțat planul marelui vecin rus de a "destabiliza (situația), pentru ca o armată străină să treacă frontiera și să cucerească teritoriul ucrainean". "Acest scenariu este scris de Federația Rusă și singurul său scop este de a dezmembra Ucraina", a declarat premierul ucrainean, Arseni Iațeniuk, în timpul unei reuniuni de urgență a guvernului. La rândul său, președintele interimar Oleksandr Turcinov i-a acuzat pe separatiști că "lucrează cu serviciile secrete rusești" pentru a "repune în scenă scenariul din Crimeea".

Rusia a replicat prin vocea Ministerului său de Externe, cerând să nu mai fie acuzată pentru toate problemele Ucrainei și reafirmându-și poziția, potrivit căreia doar o "federalizare" ar putea asigura "interesele tuturor regiunilor țării", în condițiile în care adesea estul rusofon, dependent în special economic de Rusia, este opus centrului și vestului Ucrainei, considerate regiuni naționaliste. Această opțiune a fost din nou respinsă luni de Kiev, care vede în ea o ușă deschisă pentru divizare.

Alegeri prezidențiale anticipate sunt prevăzute în Ucraina pentru 25 mai, iar favorite sunt considerate forțele pro-europene, preocupate să apropie de vest această țară de 46 milioane de locuitori, învecinată cu mai multe state membre ale Uniunii Europene (UE). Kievul suspectează Moscova că dorește să submineze acest scrutin prin provocarea de probleme sau prin cereri privind organizarea de referendumuri pe marginea federalizării, autonomiei sau alipirii la Rusia.

În același timp, Ucraina se zbate într-o profundă criză economică, depinzând pentru supraviețuire de un acord de principiu încheiat la sfârșitul lui martie cu Fondul Monetar Internațional (FMI). Perspectivele au devenit și mai sumbre odată cu majorarea-sancțiune cu 80% a prețului pentru gazul livrat Ucrainei, majorare anunțată săptămâna trecută. Kievul a denunțat această presiune politică, atenționând cu privire la un nou război al gazului care ar putea periclita aprovizionarea întregii Europe. O delegație ucraineană urmează să discute aceste probleme marți, la Bruxelles.

De asemenea, oficial din rațiuni sanitare, Rusia a anunțat luni suspendarea importurilor pentru o parte din producția de lactate a Ucrainei, mare putere agricolă.

Tot luni, guvernul german a declarat că urmărește cu "mare îngrijorare" evenimentele, iar președintele ceh, Milos Zeman, a opinat că, dacă trupele rusești vor interveni în Ucraina, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), la rândul său, ar trebui să intervină militar.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News