Potrivit scenariului de bază al EBA, care folosește estimările Comisiei Europene, Produsul Intern Brut al României ar urma să înregistreze o creștere de 2,3% în acest an, urmată de un avans de 2,5% în 2015 și unul de 2,3% în 2016. De asemenea, rata șomajului ar urma să rămână stabilă în apropierea cifrei de 7,2% până în 2016 în timp ce prețurile pe piața imobiliară rezidențială ar urma să crească treptat cu 1,1% în acest an, cu 3,0% în 2015 și cu 5,0% în 2016.

În schimb, potrivit scenariului pesimist al EBA, economia românească ar urma să înregistreze trei ani de recesiune (minus 1,4% în 2014, minus 1,8% în 2015 și minus 0,7% în 2016), cumulată cu o creștere treptată a ratei șomajului de la 7,7% în 2014 la 8,6% în 2015 și ajungând la 9,2% în 2016. Conform acestui scenariu, prețurile la locuințe în România ar înregistra un declin accelerat de 12,2% în acest an, urmând o scădere de 11,1% în 2015 și una de 7,2% în 2016.

Cumulat pe ansamblul perioadei 2014-2016, prețurile pe piața imobiliară rezidențială din România ar înregistra o deviație de 33,7%, cel mai ridicat nivel din UE, în timp ce media europeană ar fi de 21,2%.

La elaborarea scenariului pesimist, EBA a luat în considerare cele mai importante riscuri la adresa stabilității sectorului bancar. Acestea sunt creșterea randamentelor obligațiunilor guvernamentale însoțită de o modificare a aversiunii față de risc, continuarea deteriorării calității creditelor în țările cerere slabă, o stagnare a reformelor care ar pune în pericol încrederea în sustenabilitatea finanțelor publice, precum și lipsa măsurilor de restructurare a bilanțurilor băncilor pentru ca acestea să-și păstreze accesul la finanțare de pe piață.

Testele la care vor fi supuse cele mai importante 124 de bănci din Uniunea Europeană urmează să înceapă în luna mai, iar rezultatele vor fi publicate în octombrie. Băncile europene trebuie să demonstreze că pot supraviețui unui declin al PIB-ului de 7%, față de un declin al PIB-ului de 0,5% în cazul testelor de stres derulate în 2011. Precedentele teste de stres din UE au fost criticate pentru că nu au ținut cont de deținerile de obligațiuni guvernamentale de către instituțiile de creditare. În perioada de vârf a crizei din zona euro, unele bonduri au fost sub o presiune intensă.

Printre instituțiile din zona euro ce vor fi supuse verificării calității activelor se află și băncile cu subsidiare în România: Raiffeisen Zentralbank Oesterreich AG și Erste Group Bank AG (Austria), Bank of Cyprus (Cipru), Groupe Credit Agricole, BNP Paribas și Societe Generale (Franța), National Bank of Greece, Eurobank Ergasias, Piraeus Bank, Alpha Bank AE (Grecia), UniCredit SpA și Intesa Sanpaolo SpA (Italia), ING Groep NV (Olanda), Banco Comercial Portugues (Portugalia).


Preluare: AgerPres

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News

Citește și